Nebunia francezului care a făcut 2,6 milioane din 2 euro. Juca ocazional la cazinou

03 Ian. 2022, 16:17
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Ian. 2022, 16:17 // Au Bani //  MD Bani

Un francez în vârstă de aproximativ 30 de ani a câştigat peste 2,6 milioane de euro, într-un cazinou din nordul Franţei, după ce a pariat suma de 2 euro, au anunţat reprezentanţii acelui local specializat în jocuri de noroc, informează AFP, potrivit Agerpres.

2.626.909,12 euro! E o nebunie! Marele premiu Megapot a fost câştigat în această seară la Pasino din Saint-Amand-les Eaux la maşina de joc 297”, se afirmă într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a cazinoului francez.

Norocosul câştigător este un „jucător ocazional” care locuieşte în nordul Franţei şi care a pariat suma de 2 euro, a precizat aceeaşi companie într-un comunicat.

Marele premiu Megapot se bazează pe „165 de maşini de joc conectate între ele în 38 de cazinouri, care acumulează pariurile simultan. Fiecare dintre ele contribuie la o sumă comună, care, în cazul combinaţiei maximale, permite câştigarea unui ‘Super Jackpot’”, a adăugat compania franceză.

În ultimii 10 ani, acest sistem a generat „66 de câştigători, din care 31 au obţinut peste 1 milion de euro, şi câştiguri totale de peste 74 de milioane de euro”.

Pe 1 ianuarie, la cazinoul din Saint-Malo, un oraş din vestul Franţei, o femeie aflată în jurul vârstei de 40 de ani a câştigat peste 200.000 de euro după ce a pariat 80 de eurocenţi la un joc de noroc de tip slot-machine (maşină cu fise).

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.