Fitilul războiului rămâne aprins. De ce nu s-au înțeles rușii cu americanii, la negocierile de la OSCE

13 Ian. 2022, 17:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2022, 17:08 // Actual //  bani.md

Statele Unite au transmis, joi, 13 ianuarie, că nu vor accepta „şantajul” Moscovei şi nici cererea acesteia de menţinere a „sferelor de influenţă” ale Rusiei, după o reuniune cu Rusia în cadrul Organizaţiei pentru Securitate sau Cooperare în Europa (OSCE).

În replică, Rusia a avertizat că în lipsa unui „răspuns constructive” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană va acţiona pentru a-şi proteja securitatea naţională şi a asigura echilibrul strategic, consemnează agenţiile Reuters şi EFE, citat de ziare.com.

După întâlnirea bilaterală SUA-Rusia desfăşurată la Geneva pe 9-10 ianuarie, Consiliul NATO-Rusia din 12 ianuarie şi încă o întâlnire cu Rusia în cadrul OSCE vineri, s-a ajuns într-un punct mort în încercările Moscovei de a convinge SUA să oprească orice nouă extindere a NATO, mai ales către Ucraina, şi să înceteze activităţile militare în statele flancului estic al Alianţei.

Ambasadorul SUA: „Respingem cu hotărâre șantajul”

„În timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis despre cum să consolidăm securitatea în beneficiul tuturor, trebuie să respingem cu hotărâre şantajul şi să nu permitem niciodată să primeze agresiunile şi ameninţările”, a declarat după întâlnirea de la OSCE ambasadorul SUA pe lângă această organizaţie, Michael Carpenter.

Diplomatul american a cerut toleranţă zero faţă de „sferele de influenţă” sau limitarea libertăţii statelor de a-şi alege alianţele, făcând referire la solicitarea Rusiei ca NATO să nu se mai extindă către spaţiul fost sovietic.

Șeful diplomaților ruși: „Vom lua măsuri pentru a elimina amenințările la adresa securității noastre”

La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de vineri că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană.

„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.

În acest timp, viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că responsabilii militari ruşi îi vor prezinta preşedintelui Vladimir Putin opţiunile în cazul unei înrăutăţiri a situaţiei legate de Ucraina, aproape de frontiera căreia Rusia are masaţi circa 100.000 de soldaţi, adăugând totuşi că trebuie să se dea o şansă diplomaţiei.

O nouă rundă de negocieri, considerată inutilă de Rusia

Riabkov, care a condus delegaţia rusă la negocierile cu SUA de la Geneva, a apreciat drept inutilă vreo nouă rundă de consultări în zilele următoare, dat fiind că Statele Unite au respins cererile Rusiei.

Secretarul general al OSCE, Helga Schmid, a atenţionat în acest context că „situaţia în regiune este periculoasă”.

„Este imperativ să găsim, pe cale diplomatică, un mijloc de a opri escalada şi de a începe să reconstruim încrederea, transparenţa şi cooperarea”, a completat ea, în timp ce ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a OSCE, crede că „riscul unui război în zona OSCE nu a fost niciodată la fel de mare în ultimii 30 de ani”.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.