Situație tensionată între Gazprom și Republica Moldova. Războiul hibrid în care a fost atras Chișinăul

Valoarea datoriilor acumulate de Republica Moldova pentru gazele livrate de furnizorul rus Gazprom e pusă sub semnul îndoielii. Autoritățile de la Chișinău suspectează că o bună parte din acestea sunt fictive, iar suspiciunile sunt alimentate și de refuzul Gazprom de a accepta un audit extern.

Gazprom susține că Republica Moldova are o datorie de 700 de milioane de dolari pentru cantitate de gaze furnizate prin intermediul companiei Moldovagaz pe care o controlează. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău contestă această valoare spunând că o parte din aceste datorii nu ar fi reale. Situația ar putea fi clarificată de un audit extern însă conducerea Gazprom se opune, potrivit evz.ro.

Aceste datorii sunt folosite ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova care achiziționează gaze naturale rusești. Periodic, Gazprom amenință cu oprirea livrărilor cerând achitarea cele 700 de milioane de dolari.

Pe de altă parte, compania rusă Gazprom se opune efectuării unui audit al datoriilor companiei moldovene Moldovagaz, pe care o controlează, transmite portalul moldovean IPN. Aceasta cu toate că o astfel de procedură este prevăzută în protocolul semnat de vicepremierul Andrei Spînu și șeful concernului rus, Alexei Miller.

Acest audit ar fi prevăzut în actul adițional la contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Conform documentului Moldovagaz urmează să-și achite datoriile după efectuarea unui audit extern. Părțile au convenit ca după stabilirea valorii exacte, să fie negociat și un calendar de rambursare.

Gazprom cere rambursarea datoriilor

Presa de la Chișinău citează o scrisoare conform căreia Gazprom nu agrează ideea unui audit extern la Moldovagaz. Scrisoarea celor de la Gazprom este adresată președintelui Moldovagaz și, pe lângă refuzul acceptării unui audit asupra datoriilor acumulate, conține și o nouă solicitare de achitare a datoriilor.

Atitudinea aceasta, anormală, este văzută de experți drept un nou element al războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Republicii Moldova.

Vicepremierul moldovean indicat ca responsabil

Vicepremierul Andrei Spînu, negociatorul-șef pentru Republica Moldova, este văzut ca principal responsabil pentru că ar fi semnat un acord ce contravine intereselor țării.

„Andrei Spînu a semnat un protocol defectuos. Eu am pretenții la modul cum a fost formulat punctul din protocol ce vizează auditul. Auditul datoriei înseamnă auditul a exact ceea ce am consumat, nu este auditul companiei, întregii activități. Atunci când noi vom pretinde în eventuale arbitraje, judecăți internaționale ca Gazprom, să acopere acele pierderi pe care le-a generat Moldovagaz, ei ne vor flutura acest protocol, semnat de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic Valeriu Pașa, citat de IPN.

Reprezentanții guvernului de la Chișinău se apără și anunță că vor prezenta informații noi în legătură cu acest subiect.

„Guvernul va avea o reacția la scrisoarea care a venit abia ieri. Nu trebuie să ne agităm atât de mult, era de așteptat ca Gazprom să nu fie de acord cu un audit funcțional și juridic complex, prin care să înțelegem de unde s-au luat acele datorii la Moldovagaz. Este un răspuns logic al Gazprom care nu vrea să facă o evaluare clară a modului cum s-au format acele datorii”, a spus deputatul PAS, Alexandru Trubca.

#gaz #contract #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al operațiunilor de cumpărare și vânzare de valută străină contra lei moldovenești realizate în numerar, în luna aprilie, a ajuns la 400,2 mil. EUR echivalent – cu 14 % peste nivelul din martie, arataă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cumpărările de valută de la populație (oferte în casierii) au urcat la 324,2 mil. EUR, în creștere lunară de 20,6 % și anuală de 30,2 %.
Vânzările către clienți au coborât la 76,0 mil. EUR, cu 7,5 % sub nivelul din martie și cu 12,3 % sub cel din aprilie 2024.

Diferența dintre cele două fluxuri s-a lărgit astfel la 248,2 mil. EUR, semnalând un excedent de valută în favoarea băncilor și caselor de schimb, care poate relaxa presiunea de cumpărare pe piața interbancară.

Euro rămâne moneda dominantă, cu peste trei sferturi din volumele de cumpărare. Oferta de euro din partea populației a crescut cu 27,6 % față de martie, în timp ce vânzările către clienți s-au redus cu 9,2 %. Dolarul SUA continuă trendul descendent: atât cumpărările, cât și vânzările au coborât cu 6,2 % lunar, iar ponderea în operațiuni scade la 12,6 % (cumpărare) și 20,0 % (vânzare). Comparativ cu aprilie 2024, volumele în dolari sunt mai mici cu 34 %, iar alte valute convertibile (GBP, CHF, etc.) și-au mărit cota la aproape 10 % din piață.