Situație tensionată între Gazprom și Republica Moldova. Războiul hibrid în care a fost atras Chișinăul

Valoarea datoriilor acumulate de Republica Moldova pentru gazele livrate de furnizorul rus Gazprom e pusă sub semnul îndoielii. Autoritățile de la Chișinău suspectează că o bună parte din acestea sunt fictive, iar suspiciunile sunt alimentate și de refuzul Gazprom de a accepta un audit extern.

Gazprom susține că Republica Moldova are o datorie de 700 de milioane de dolari pentru cantitate de gaze furnizate prin intermediul companiei Moldovagaz pe care o controlează. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău contestă această valoare spunând că o parte din aceste datorii nu ar fi reale. Situația ar putea fi clarificată de un audit extern însă conducerea Gazprom se opune, potrivit evz.ro.

Aceste datorii sunt folosite ca instrument de presiune asupra Republicii Moldova care achiziționează gaze naturale rusești. Periodic, Gazprom amenință cu oprirea livrărilor cerând achitarea cele 700 de milioane de dolari.

Pe de altă parte, compania rusă Gazprom se opune efectuării unui audit al datoriilor companiei moldovene Moldovagaz, pe care o controlează, transmite portalul moldovean IPN. Aceasta cu toate că o astfel de procedură este prevăzută în protocolul semnat de vicepremierul Andrei Spînu și șeful concernului rus, Alexei Miller.

Acest audit ar fi prevăzut în actul adițional la contractul dintre Moldovagaz și Gazprom. Conform documentului Moldovagaz urmează să-și achite datoriile după efectuarea unui audit extern. Părțile au convenit ca după stabilirea valorii exacte, să fie negociat și un calendar de rambursare.

Gazprom cere rambursarea datoriilor

Presa de la Chișinău citează o scrisoare conform căreia Gazprom nu agrează ideea unui audit extern la Moldovagaz. Scrisoarea celor de la Gazprom este adresată președintelui Moldovagaz și, pe lângă refuzul acceptării unui audit asupra datoriilor acumulate, conține și o nouă solicitare de achitare a datoriilor.

Atitudinea aceasta, anormală, este văzută de experți drept un nou element al războiului hibrid pe care Moscova îl poartă împotriva Republicii Moldova.

Vicepremierul moldovean indicat ca responsabil

Vicepremierul Andrei Spînu, negociatorul-șef pentru Republica Moldova, este văzut ca principal responsabil pentru că ar fi semnat un acord ce contravine intereselor țării.

„Andrei Spînu a semnat un protocol defectuos. Eu am pretenții la modul cum a fost formulat punctul din protocol ce vizează auditul. Auditul datoriei înseamnă auditul a exact ceea ce am consumat, nu este auditul companiei, întregii activități. Atunci când noi vom pretinde în eventuale arbitraje, judecăți internaționale ca Gazprom, să acopere acele pierderi pe care le-a generat Moldovagaz, ei ne vor flutura acest protocol, semnat de reprezentantul Guvernului Republicii Moldova”, a spus comentatorul politic Valeriu Pașa, citat de IPN.

Reprezentanții guvernului de la Chișinău se apără și anunță că vor prezenta informații noi în legătură cu acest subiect.

„Guvernul va avea o reacția la scrisoarea care a venit abia ieri. Nu trebuie să ne agităm atât de mult, era de așteptat ca Gazprom să nu fie de acord cu un audit funcțional și juridic complex, prin care să înțelegem de unde s-au luat acele datorii la Moldovagaz. Este un răspuns logic al Gazprom care nu vrea să facă o evaluare clară a modului cum s-au format acele datorii”, a spus deputatul PAS, Alexandru Trubca.

#gaz #contract #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă