Proletarii moldoveni s-au săturat de Dacia. Au trecut la SUV-urile Toyota din țara soarelui răsare

Republica Moldova, o piață foarte mică de automobile noi, a fost dependentă în ultimele decenii de marca românească Dacia, datorită prețurilor mici, accesibile, raportate la veniturile scăzute ale cetățenilor moldoveni.

În 2021, însă, din cauza crizei de semiconductori și a schimbărilor masive din industria auto, Dacia a fost nevoită să piardă locul 1 în preferințele moldovenilor. Cea mai vândută marcă din Republica Moldova, în 2021, a fost Toyota, care a reușit să obțină o creștere mare, de 59% față de 2020, pe fondul unei gestionări mult mai bune a crizei de semiconductori. Cel mai vândut model al mărcii japoneze a fost RAV4, urmat de Corolla.

Liderul din ultimii zece ani, Dacia, a rămas pe locul al doilea, deoarece a vândut numai 991 de unități clienților moldoveni, chiar dacă volumul a fost mai mare cu 104 autoturisme față de anul 2020. Cea mai mare scădere dintre modelele mărcii românești a venit de la Logan, care a fost livrat în numai 291 de unități, unul dintre motivele probabile fiind cel legat de mixul de produse din uzina Dacia din Mioveni. Dacia Duster a rămas cel mai vândut model al mărcii din Moldova, cu 456 de exemplare înmatriculate. De remarcat și faptul că Toyota a avut o ascensiune importantă și pe piața din România, unde, îmrepună cu Hyundai, au depășit liderii tradiționali ai segmentului de import, VW, Renault și Skoda.

Pe locurile următoare în Moldova s-au clasat mărcile Kia, cu 686 unități, Skoda, cu 654 de autoturisme, și Hyundai, cu 420 de unități. Celelate mărci vândute au fost Suzuki, Renault, Mercedes, BMW și marca Haval, a chinezilor de la Great Wall. În total, Republica Moldova a înregistrat un volum de 6.818 autoturisme noi, cu 30,8% mai multe față de anul 2020. Republica Moldova este una dintre puținele piețe ale lumii în care Dacia se va confrunta cu noul partener de business, Lada, care face parte începând de anul trecut din noul business unit Dacia – Lada. Vânzările mărcii rusești au reînceput să crească, chiar dacă deocamdată timid, fiind înregistrate 107 unități înmatriculate. Cel mai vândut model a fost Largus, care nu este altceva decât Dacia Logan MCV (prima generație), restilizată cu sigla Lada.

#mașini #Dacia #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.