Proletarii moldoveni s-au săturat de Dacia. Au trecut la SUV-urile Toyota din țara soarelui răsare

Republica Moldova, o piață foarte mică de automobile noi, a fost dependentă în ultimele decenii de marca românească Dacia, datorită prețurilor mici, accesibile, raportate la veniturile scăzute ale cetățenilor moldoveni.

În 2021, însă, din cauza crizei de semiconductori și a schimbărilor masive din industria auto, Dacia a fost nevoită să piardă locul 1 în preferințele moldovenilor. Cea mai vândută marcă din Republica Moldova, în 2021, a fost Toyota, care a reușit să obțină o creștere mare, de 59% față de 2020, pe fondul unei gestionări mult mai bune a crizei de semiconductori. Cel mai vândut model al mărcii japoneze a fost RAV4, urmat de Corolla.

Liderul din ultimii zece ani, Dacia, a rămas pe locul al doilea, deoarece a vândut numai 991 de unități clienților moldoveni, chiar dacă volumul a fost mai mare cu 104 autoturisme față de anul 2020. Cea mai mare scădere dintre modelele mărcii românești a venit de la Logan, care a fost livrat în numai 291 de unități, unul dintre motivele probabile fiind cel legat de mixul de produse din uzina Dacia din Mioveni. Dacia Duster a rămas cel mai vândut model al mărcii din Moldova, cu 456 de exemplare înmatriculate. De remarcat și faptul că Toyota a avut o ascensiune importantă și pe piața din România, unde, îmrepună cu Hyundai, au depășit liderii tradiționali ai segmentului de import, VW, Renault și Skoda.

Pe locurile următoare în Moldova s-au clasat mărcile Kia, cu 686 unități, Skoda, cu 654 de autoturisme, și Hyundai, cu 420 de unități. Celelate mărci vândute au fost Suzuki, Renault, Mercedes, BMW și marca Haval, a chinezilor de la Great Wall. În total, Republica Moldova a înregistrat un volum de 6.818 autoturisme noi, cu 30,8% mai multe față de anul 2020. Republica Moldova este una dintre puținele piețe ale lumii în care Dacia se va confrunta cu noul partener de business, Lada, care face parte începând de anul trecut din noul business unit Dacia – Lada. Vânzările mărcii rusești au reînceput să crească, chiar dacă deocamdată timid, fiind înregistrate 107 unități înmatriculate. Cel mai vândut model a fost Largus, care nu este altceva decât Dacia Logan MCV (prima generație), restilizată cu sigla Lada.

#mașini #Dacia #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Taxa pentru folosirea drumurilor ar putea fi înlocuită cu o taxă pe vehicul colectată de primării, iar șoferii din Republica Moldova ar putea fi obligați să achite și o vinietă pentru circulația pe drumurile naționale. Aceste schimbări sunt prevăzute într-un document de politică publică elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care propune o reformă amplă a sistemului de taxare rutieră pentru alinierea legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, fiind supusă consultărilor publice.

Potrivit documentului, actuala taxă anuală pentru folosirea drumurilor va fi înlocuită cu o taxă pe vehicul, care va fi colectată de primăriile de la domiciliul proprietarilor de autovehicule. În paralel, actuala e-Vinietă va fi abrogată și înlocuită cu o vinietă universală, care se va aplica tuturor vehiculelor care utilizează drumurile naționale, indiferent dacă sunt înmatriculate în Republica Moldova sau în străinătate. Singura categorie exceptată este cea a vehiculelor agricole.

Astfel, șoferii din Republica Moldova nu vor plăti doar taxa pe vehicul, ci și vinieta atunci când vor utiliza drumurile naționale. În cazul autovehiculelor străine, sistemul rămâne bazat pe durata șederii în țară, fiind prevăzute viniete cu valabilitate de 1, 7, 30, 90, 180 sau 365 de zile. Ministerul argumentează că noul mecanism elimină diferențele dintre vehiculele înmatriculate în țară și cele din străinătate și aplică principiul european „utilizatorul plătește”.

Ministerul susține că actualul sistem nu mai răspunde nevoilor de finanțare a infrastructurii. În prezent, taxa este calculată în principal în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, un criteriu care nu reflectă gradul real de uzură a drumurilor și nici nivelul emisiilor produse de vehicule. Totodată, veniturile sunt colectate centralizat și redistribuite ulterior, ceea ce lasă multe autorități locale fără resurse suficiente pentru întreținerea drumurilor pe care le administrează.

Analiza inclusă în document arată că statul încasează anual aproximativ 850-900 de milioane de lei din taxele rutiere, în timp ce necesarul pentru întreținerea rețelei de drumuri este estimat la 2,5-3 miliarde de lei. Deficitul anual de finanțare este de aproximativ 1,7 miliarde de lei.

Reforma prevede și introducerea unor reguli inspirate din modelul european, inclusiv diferențierea taxelor în funcție de nivelul emisiilor poluante, reduceri pentru vehiculele electrice și cele cu emisii reduse, precum și integrarea în Sistemul European de Taxare Electronică. Pentru vehiculele EURO VI sunt prevăzute reduceri de 25%, iar pentru cele cu emisii zero reducerile pot ajunge până la 50%.

Varianta recomandată de Minister prevede ca veniturile din taxa pe vehicul să rămână în bugetele primăriilor, iar 100% din sumele colectate să fie utilizate exclusiv pentru întreținerea și administrarea drumurilor locale. Implementarea reformei este planificată pentru perioada 2028-2034, iar documentul precizează că în 2028 cuantumul taxei nu va crește, urmând ca majorările să fie introduse treptat, cu câte 25% anual începând din 2029, până la atingerea nivelului minim prevăzut de legislația europeană în 2033.

Potrivit estimărilor Ministerului, după implementarea completă a reformei, veniturile generate de noul sistem de taxe rutiere ar putea ajunge la aproape 3 miliarde de lei anual, comparativ cu aproximativ 900 de milioane de lei în prezent, ceea ce ar permite acoperirea necesarului de finanțare pentru întreținerea drumurilor și ar oferi autorităților locale resurse mai stabile pentru reabilitarea infrastructurii.

#taxa pentru drum #vinieta universală