Noi funcții și instrumente YouTube: Afacerile cu NFT, oficial în atenția sa în 2022

14 Feb. 2022, 17:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Feb. 2022, 17:56 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Gigantul YouTube a anunțat oficial, într-o postare pe blogul său, care sunt noile funcții și instrumente introduse în 2022 în platformă și spune, printre altele, că anul acesta creatorii online se vor putea bucura de noile tehnologii precum blockchain și NFT, pentru a dezvolta relația cu fanii lor, scrie startupcafe.ro.

Neal Mohan, CPO (Chief Product Officer) YouTube, a anunțat, joi, într-un anunț pe blogul platformei de streaming, care sunt noile produse, instrumente și funcții din acest an, oferite creatorilor de conținut, utilizatorilor și partenerilor.

Mohan a explicat că pe lângă îmbunătățirea funcției YouTube Shorts, disponibilă din 2020, și dezvoltarea unor formate precum scurtmetraje, live și VOD (video on demand), YouTube va introduce și alte oportunități pentru creatori, precum Web3 și tehnologia blockchain și NFT.

„Web3 deschide, de asemenea, noi oportunități pentru creatori. Credem că noile tehnologii precum blockchain și NFT le pot permite creatorilor să construiască relații mai profunde cu fanii lor. Împreună, vor putea să colaboreze la noi proiecte și să facă bani în moduri care nu erau posibile până acum. De exemplu, oferirea unei modalități verificabile pentru fani de a deține videoclipuri unice, fotografii, artă și chiar experiențe de la creatorii lor preferați ar putea fi o perspectivă convingătoare pentru creatori și publicul lor. Sunt multe lucruri de luat în considerare pentru a ne asigura că abordăm aceste noi tehnologii în mod responsabil, dar credem că există și un potențial incredibil”, a anunțat Neal Mohan pe blogul YouTube.

El a mai completat că „în toate aceste formate veți vedea și mai multe modalități de a ajuta creatorii să câștige bani și să construiască o afacere. În 2021, am atins 2 milioane de creatori în Programul de parteneriat al YouTube, cu 10 moduri prin care aceștia pot câștiga bani. Toată această muncă ține cont de feedback-ul creatorilor”.

Despre acest lucru am mai scris în ianuarie 2022 pe StartupCafe.ro, când spuneam că gigantul tech și-a definit prioritățile pentru anul acesta și anunța că printre susținerea activității creatorilor online de pe platformă, protejarea comunității și inovație, are în vedere și afacerile cu NFT.

YouTube spunea, într-o scrisoare anuală semnată de CEO-ul său, Susan Wojcicki, că în 2021 lumea crypto, cea a jetoanelor nefungibile (NFT) și DAO (acronim pentru organizații autonome descentralizate) a scos la iveală o oportunitate de a crește legătura dintre creatorii online și fanii lor, iar acum, compania confirmă că va permite creatorilor de conținut să „facă bani în moduri care nu erau posibile până acum”.

În 2021, afacerile cu NFT au fost la modă. Inițialele NFT vin de la non-fungible token. Token-ul este o dovadă care îi dă posesorului acces la o valoare digitală. Caracterul non-fungibil presupune că token-urile nu pot fi replicate. Aceste caracteristici fac din NFT-uri bunuri digitale unice, iar asta suscită interesul colecționarilor.

NFT-urile căutate de colecționari nu au o existență fizică, palpabilă, ele „trăiesc” pe platforme blockchain. De exemplu, fondatorul rețelei Twitter, Jack Dorsey, și-a scos la licitație primul mesaj postat vreodată pe rețeaua sa socială, iar cineva a plătit aproape 3 milioane de dolari pe el.

Acea postare pe Twitter, care datează din anul 2006, a fost scoasă la licitație sub formă de NFT pe blockchain-ul Ethereum. Licitația a fost organizată pe platforma Valuables by Cent.

Și Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web, a vândut la licitație un NFT cu codul sursă  al www. El a obținut 5,4 milioane de dolari pentru acest activ unic, neduplicabil, generat pe blockchain, un „artefactul virtual” dorit de colecționari.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală