Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de UE

23 Feb. 2022, 14:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Feb. 2022, 14:29 // Actual //  bani.md

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, deschide lista oficialilor ruși de rang înalt care vor fi sancționați de UE

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, comandanții șef ai Forțelor Aeriene Ruse și ai Flotei Mării Negre, lideri „propaganști” de stat – precum și 351 de deputați ai Dumei – ar fi vizați de noi sancțiuni ale Uniunii Europene (UE), relatează The Guardian, citat de g4media.ro.

Măsurile, care trebuie să fie aprobate miercuri de miniștrii de externe ai UE, ar merge mai departe decât cele anunțate de SUA – și dincolo de sancțiunile lui Boris Johnson împotriva Rusiei.

Dacă va fi aprobată, UE va impune înghețarea activelor și interdicții de călătorie pentru 23 de persoane, trei bănci și o notorie „fabrică de troli” pe internet din Sankt Petersburg, ca răspuns la decizia președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște republicile autoproclamate din Donețk și Lugansk ca fiind „state independente”. De asemenea, blocul comunitar ar urma să sancționeze 351 de membri ai Dumei de stat ruse care au votat pentru recunoașterea celor două teritorii.

De asemenea, Guvernul rus ar putea primii restricții suplimentare privind capacitatea sa de a strânge bani pe piețele financiare ale UE. Oficialii europeni elaborează măsuri pentru a interzice comerțul între cele două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, la fel cum au procedat în cazul Crimeei anexate de Rusia în 2014.

În fruntea listei de sancțiuni se află Șoigu, pentru că el este „responsabil în ultimă instanță pentru orice acțiune militară împotriva Ucrainei”, potrivit proiectului de listă accesat de The Guardian. Lui i se alătură Anton Vaino, șeful de stat major al lui Putin, care „joacă un rol activ în luarea deciziilor”, precum și Igor Osipov, comandantul șef al Flotei Mării Negre, și Serghei Surovikin, comandantul șef al Forțele Aerospațiale Ruse.

Alți oficiali de rang înalt includ viceprim-ministrul și președintele băncii de stat VTB, Dmitri Grigorenko, și Igor Shuvalov, președintele băncii de stat de dezvoltare a Rusiei, VEB, care joacă un rol important în finanțarea sectorului său de apărare.

UE vizează, de asemenea, „propaganiştii” ruşi, inclusiv purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, şi şefa canalului RT, Margarita Simonyan, ambele cunoscute pentru retorica lor stridentă anti-occidentală. Pe listă se află și Vladimir Solovyov, prezentatorul pro-Kremlin al canalului Russia One.

Alte figuri notabile includ Yevgeniy Prigozhin, cunoscut drept bucătarul lui Putin, Prigozhin finanțează Agenția de Cercetare pe Internet (IRA), care a fost, de asemenea, adăugată pe lista de sancțiuni a UE. Cu sediul la Sankt Petersburg, IRA este mai bine cunoscută ca „fabrica de troli”, unde bloggerii lucrează non-stop pentru a inunda internetul global cu opinii pro-Putin și anti-occidentale. Potrivit sancțiunilor SUA, Prigozhin este, de asemenea, considerat „managerul și finanțatorul” grupului de mercenari Wagner, care este deja supus sancțiunilor UE pentru rolul său în trimiterea forțelor în conflicte din Africa de Vest.

Mama și soția lui Prigozhin, care dețin companii ce au legături legături cu el, sunt și ele pe lista schiței.

Băncile sancționate sunt Bank Rossiya, considerată de oficialii UE și occidentali a fi banca personală pentru Putin și mulți dintre oficialii săi, precum și Promsvyazbank și Vnesheconombank, ambele considerate de oficialii UE ca fiind instruite personal de președintele rus, cu un rol-cheie în finanțarea sectorului de apărare al Rusiei.

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 09:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2026, 09:31 // Actual //  Ursu Victor

Exporturile Republicii Moldova au crescut după semnarea Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (DCFTA), însă structura exporturilor rămâne concentrată într-un număr limitat de produse, iar economia are încă dificultăți în a trece spre sectoare mai sofisticate. Concluziile apar într-o analiză publicată de Fondul Monetar Internațional în raportul „Selected Issues” dedicat Republicii Moldova.

Potrivit FMI, exporturile Moldovei au crescut cu aproximativ 52% după 2014, iar UE a devenit principalul motor al acestei evoluții. Ponderea exporturilor moldovenești către piața europeană a urcat de la 53% la 67% între 2014 și 2024, ceea ce reflectă o reorientare clară a comerțului către economia europeană.

„Creșterea exporturilor a fost susținută în principal de echipamente de transport, produse alimentare și materii prime, care au generat peste 70% din avansul total al exporturilor în ultimul deceniu. Totuși, în ultimii ani ritmul exporturilor a încetinit, în special din cauza perturbărilor logistice și comerciale generate de războiul din Ucraina”, se arată în documentul FMI.

Analiza FMI arată că structura exporturilor Moldovei se schimbă treptat. Dacă în trecut exporturile erau dominate de fructe, legume și produse textile, în prezent a crescut rolul mașinilor, echipamentelor electrice și componentelor industriale, semn al unei integrări mai profunde în lanțurile de producție europene.

Totuși, economia rămâne vulnerabilă din cauza unei diversificări limitate. Indicatorii analizați de FMI arată că Moldova depinde în continuare de un număr relativ mic de produse și piețe de export, ceea ce o face mai expusă la șocuri externe, fluctuații de preț sau schimbări de cerere.

„Un alt element important este durata relațiilor comerciale. În medie, o relație de export între Moldova și un anumit partener durează aproximativ trei ani, ceea ce indică un nivel ridicat de volatilitate. Relațiile comerciale cu statele UE sunt însă mai stabile decât cele cu alte piețe, datorită cererii mai previzibile și alinierii standardelor comerciale”, mai sune FMI.

FMI constată și că nivelul calitativ al exporturilor moldovenești este încă sub media UE. Unele produse, în special din industria textilă și componentele auto, au reușit să intre în segmente cu valoare mai mare, însă majoritatea exporturilor rămân în zona produselor cu complexitate medie.

Analiza structurii economice arată că Moldova exportă în principal produse agricole și textile, care se află la periferia așa-numitului „spațiu al produselor”, unde se concentrează bunurile mai puțin sofisticate. Produsele cu valoare tehnologică ridicată, precum mașinile sau electronicele, sunt mai puțin reprezentate, ceea ce limitează posibilitățile de diversificare rapidă.

FMI estimează însă că aderarea la Uniunea Europeană ar putea impulsiona semnificativ exporturile Moldovei. Modelele econometrice indică o posibilă creștere de aproximativ 16% a exporturilor după aderare, cu efecte mai puternice în sectoare precum mașini, echipamente electrice și metalurgie, unde integrarea în lanțurile industriale europene este mai rapidă.

Pentru a valorifica aceste oportunități, FMI recomandă accelerarea reformelor structurale, investiții în infrastructura de transport și logistică, îmbunătățirea accesului la finanțare pentru exportatori și dezvoltarea competențelor tehnice și industriale. De asemenea, atragerea investițiilor străine directe este considerată esențială pentru transferul de tehnologii și creșterea competitivității economiei.

Potrivit FMI, dacă aceste reforme vor continua, Moldova ar putea trece treptat de la o economie bazată pe exporturi agricole și manufacturi simple la una cu produse mai sofisticate și valoare adăugată mai mare, ceea ce ar face creșterea economică mai stabilă și mai rezistentă la șocuri externe.