Serviciul Vamal se modernizează. Intenționează să extindă declararea electronică pentru toate destinațiile vamale

15 Mart. 2022, 10:50
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2022, 10:50 // Actual //  MD Bani

Serviciul Vamal își propune să aprobe până la începutul lunii mai 2022, procedura de declarare electronică a mărfurilor pentru regimurile vamale cu impact economic și destinațiile vamale zonă liberă, magazin „duty free”, reexport, reimport, distrugerea și abandon în folosul statului. În acest sens a fost aprobat un proiect de ordin. Datorită acestor modificări, procesul de vămuire va deveni mai transparent.

Conform noii proceduri, va continua va continua modernizarea procedurilor vamale. Acestea vor fi ajustate standardele europene de control vamal informațional. Mai exact, va fi majorat numărul de declarații vamale perfectate electronic, va crește randamentul de procesare a declarației vamale de către organele vamale, interacțiunea dintre funcționarul vamal și declarant se va efectua în regim online prin intermediul mesageriei, toate etapele procesului de vămuire vor fi modernizate, de asemenea, se va reduce utilizarea suportului de hârtie.

Astfel, tot procesul de vămuire va deveni mai transparent ca rezultat al posibilităților de vizualizare în regim real de timp a setului de acte însoțitoare de către orice subdiviziune responsabilă de supravegherea proceselor de vămuire a mărfurilor.

Concomitent va fi posibilă realizarea acțiunii prevăzute în Planul național de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1472/2016, și anume implementarea declarării electronice pentru toate regimurile vamale.

Procedura declarării electronică a mărfurilor, implementată începând cu anul 2013 conform Hotărîrii Guvernului nr.904/2013 cu privire la procedurile de vămuire electronică a mărfurilor, este un beneficiu pentru agenții economici, care se manifestă prin economii de timp și resurse financiare. Acest fapt este confirmat de datele statistice obținute din Sistemul Informațional vamal și anume, 99%  din declarațiile vamale perfectate la export și 40% declarațiile vamale perfectate la import sunt în format electronic, se arată într-un comunicat al SV.

În acest context, reprezentanții mediului de afacere sunt invitați să intervină cu propuneri pe proiectul Ordinului menționat. Propunerile, urmează a fi transmise la adresa: vama@customs.gov.md, până la 30 martie 2022.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.