Republica Moldova și Elveția urmează să semneze un acord de liber schimb. În ce constă

Republica Moldova și Elveția ar urma în curând să semneze un acord de liber schimb, pentru a elimina taxele vamale și a deschide piața elvețiană pentru produsele moldovenești. Anunțul a fost făcut astăzi, 22 martie de către președintele elvețian, Ignazio Cassis, în cadrul întrevederii cu președinta țării noastre, Maia Sandu, în timpul efectuării de către acesta a vizitei de lucru în Republica Moldova, scrie Realitatea.md.

Cassis a precizat că, în prezent se duc tratative pentru acest lucru ca Moldova să fie primită în clubul Asociației Europene a Liberului Schimb ca să-și poată comercializa produsele pe piața elvețiană.

„Răspunsul este clar pozitiv – Da. Acest subiect este acum și motivul pentru care discutăm despre un acord de liber schimb cu țările, care fac parte din grupul „European Free Trade Association”(n.r. Asociația Europeană a Liberului Schimb) EFTA, din care fac parte Norvegia, Islanda și așa mai departe. Dorim să avem un acord de liber schimb cu Moldova, pentru a deschide piața și pentru a anula aceste taxe vamale. Aceste discuții au loc în prezent. Evident sunt multe detalii, care urmează a fi puse la punct. Cum ar fi ce vom face cu produsele agricole, țăranii și altele. Avem acorduri de genul dat cu vreo 30 de țări din lume și în cadrul acestui club EFTA, cum îl numim noi, îl vom pune în vigoare, astfel încât să favorizăm schimburile între Moldova și Elveția”, a spus Cassis în timpul conferinței de presă susținută împreună cu Maia Sandu.

Precizăm că, în timpul discursului ei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că dorește ca autoritățile din Elveția să accepte țara noastră în componența EFTA, în contextul în care, războiul din Ucraina a blocat comerțul cu țările din est, iar economia țării are de suferit.

„Aderarea la EFTA ar fi o alternativă de realizare a produselor moldovenești în depășirea crizei create”, a precizat Sandu.

Amintim că, în cadrul aceleiași conferințe de presă, președintele elvețian a anunțat că va oferi Moldovei 2 milioane de franci și 20 de tone de ajutor umanitar, pentru a depăși criza umanitară, provocată de războiul din Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#produse moldovenesti #Elveția #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.