Bloomberg: Războiul din Ucraina schimbă ordinea mondială, dar nu așa cum a visat Putin

La două zile după ce Vladimir Putin și-a trimis armata în Ucraina, agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a publicat un articol despre inevitabila victorie. Se vorbea despre o „nouă eră” în care nu va mai exista dominație occidentală, legătura dintre SUA și Europa va fi ruptă, iar Rusia își va ocupa în sfârșit „spațiul și locul potrivit” în lume.

Dar războiul continuă. Și este cel puțin prea devreme pentru a proclama unificarea Rusiei, Ucrainei și Belarusului într-o singură „lume rusească”, scrie Bloomberg. RIA Novosti a eliminat rapid articolul. Dar autorul are dreptate în privința unui lucru: decizia lui Putin de a intra în război împotriva Ucrainei schimbă ordinea mondială. Cu toate acestea, deloc așa cum a plănuit el.

De la Berlin la Londra și la Tallinn, evaluările continuă cu privire la tot ceea ce trebuie făcut pentru a proteja Europa. Războiul pe scară largă nu mai este considerat ceva de neconceput. Țările regândesc ce pot cheltui, ce ar fi mai bine să cumpere și cum vor trebui să lupte. În loc să întrerupă legăturile cu Statele Unite, aliații europeni ai NATO, dimpotrivă, au strâns legăturile cu Washingtonul.

În loc să fie redusă la dimensiunea din 1997, așa cum a cerut Putin, alianța trimite mai multe trupe pe fronturile sale. Alianța a trimis încă 3.000 de soldați la granițele sale de est, precum și elicoptere, tancuri și avioane de luptă, pentru a descuraja o potențială decizie a Kremlinului de a extinde câmpul de luptă.

„Indiferent cum se va termina acest război, oricât de cinic ar suna acum, istoricii vor spune că atacul lui Putin asupra Ucrainei a dat Europei timp să repornească, să se pregătească să lupte împotriva Rusiei și apoi a Chinei. Ucraina plătește un preț mare pentru a ne câștiga timp ”, a declarat generalul Richard Barrons, fost șef al Comandamentului Forțelor Combinate Britanice.

Marea întrebare pentru Europa este: cum folosește acest timp? Decizia Germaniei de a cheltui încă 100 de miliarde de euro pentru apărare a fost cel mai evident impuls al apărării care va schimba raportul de putere atât în Europa însăși, cât și în relația cu Rusia. Alte țări își măresc bugetele apărării, în special cele trei state baltice, care au avertizat de mult despre intențiile sinistre ale lui Putin.

De asemenea, ele solicită NATO baze permanente și sisteme de apărare aeriană cu rază lungă, deși nu este clar dacă vor primi toate acestea.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a declarat în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive că autoritățile se află în plin proces de monitorizare a impactului înghețurilor tardive asupra culturilor agricole, iar în perioada imediat următoare vor fi întreprinse acțiuni de evaluare oficială a pagubelor.

„Cu siguranță, suntem în discuții foarte strânse cu sectorul, inclusiv prin intermediul direcțiilor agricole raionale, care ne oferă suport în monitorizarea din teren. Astăzi este prematur să oferim o cifră exactă a culturilor compromise, dar agricultorii au început deja să intervină pentru a reduce riscurile”, a afirmat ministra.

Catlabuga a menționat că în unele raioane, fermierii aplică metode de protecție împotriva înghețului. Un exemplu este instalarea unei mori de vânt în Drochia, utilizată pentru diminuarea efectului temperaturilor negative într-o livadă de cireși.

„Agricultorii aplică tehnologii moderne de prevenție, au stații meteo proprii și sunt foarte vigilenți. Următoarea noapte va fi una decisivă, din punct de vedere al temperaturilor. Suntem în contact direct cu ei și urmărim situația pas cu pas”, a spus ministra.

Autoritățile intenționează să convoche săptămâna viitoare o ședință cu direcțiile agricole din teritoriu, pentru a centraliza datele privind daunele. Ulterior, va fi inițiată procedura oficială de constatare a pagubelor, pe baza căreia Guvernul va decide ce măsuri de sprijin pot fi aplicate.

„Da, este grav. E o problemă reală. Nu ne ascundem în fața calamităților. Vom încerca să definitivăm rapid rezultatele din teren pentru a identifica soluții concrete și măsuri de recunoaștere”, a conchis Ludmila Catlabuga.