The Guardian. De ce vrea Putin ca exporturile de gaze să fie plătite în ruble. Posibil efect de bumerang pentru Rusia

01 Apr. 2022, 08:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Apr. 2022, 08:26 // Actual //  bani.md

Președintele rus Vladimir Putin a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc vândut țărilor „neprietenoase”, stabilind ca termen de 31 martie, relatează The Guardian.

Germania, care se bazează pe Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze naturale, a avertizat marii consumatori industriali că există riscul unei penurii. Rusia a declarat ulterior că Germania poate plăti în euro, care vor fi apoi convertiți în ruble prin Gazprom Bank, care nu este afectată de sancțiuni. Cancelarul german a cerut informații suplimentare în scris.

De ce a devenit plata exporturilor rusești în ruble o problemă majoră pentru Kremlin?

Ar putea extinde Putin plățile în ruble și pentru exporturile de petrol, cereale, îngrășăminte, cărbune, metale și alte mărfuri cheie?

Rubla, în picaj după invazia în Ucraina
În urma invaziei ruse, valoarea rublei a picat. A scăzut de la aproximativ 85 ruble pentru un euro, anul trecut, la 110 ruble. Doar o intervenție a băncii centrale ruse a crescut nivelul monedei rusești la 94,1 ruble pentru un euro.

La un curs valutar atât de scăzut, exporturile rusești aduc mai puțini bani pentru a subvenționa serviciile de stat și pentru a finanța războiul decât se aștepta Kremlinul.
O rublă cu o valoare mai mare nu numai că ar aduce mai mulți bani. Ar fi și o chestiune de mândrie dacă țările occidentale  ar fi de acord să plătească pentru exporturile rusești în moneda rusă. Un fond mai mare de ruble, generat de cererea țărilor și companiilor pentru bunuri rusești, ar permite Moscovei să conteste dominația SUA pe piețele monetare globale prin intermediul dolarului.
Unii analiști au speculat, de asemenea, că dolarii și euro sunt mai puțin utili Moscovei din cauza sancțiunilor impuse de occident. Dacă nu mai are acces la dolari și euro prin intermediul schimburilor internaționale, Rusia propune, de asemenea, să plătească în ruble dobânda pentru datoriile sale externe denominate în euro.

Țările de la care Rusia cere plata în ruble
Lista țărilor „neprietenoase” compilată de Moscova corespunde celor care au impus sancțiuni. Acordurile cu companii și persoane fizice din acele țări trebuie să fie aprobate de o comisie guvernamentală.
Pe listă se află SUA, statele membre UE, Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina. Unele dintre aceste țări, printre care SUA și Norvegia, nu cumpără gaz rusesc.

În 2020, UE a fost principalul partener comercial al Rusiei, reprezentând 37,3% din comerțul total de mărfuri al țării cu exteriorul. Pe de altă parte, Rusia a fost al cincilea partener comercial al UE, reprezentând 5,8% din comerțul total al blocului comunitar. Dar gazul rusesc este o componentă majoră a acestor importuri, majoritatea plătite în dolari, euro sau lire sterline.

Potrivit Gazprom, 58% din vânzările sale de gaze naturale către Europa și alte țări au fost plătite în euro. Dolarii americani au reprezentat aproximativ 39% din vânzările brute, iar lirele sterline aproximativ 3%. Mărfurile tranzacționate la nivel mondial sunt tranzacționate în mare parte în dolari sau euro, care împreună reprezintă aproximativ 80% din rezervele valutare la nivel mondial.

Nu a fost suficient ca banca centrală a Rusiei să cumpere ruble pentru a susține moneda în după invazia din Ucraina, când moneda s-a prăbușit. Nu putea fi nici o strategie de durată, deoarece banca centrală a fost exclusă din sistemul de plăți SWIFT.
Banca centrală dorea să vândă investiții în dolari și euro pentru a cumpăra ruble, crescând cererea și, în consecință, prețul, dar fără acces la SWIFT nu a putut face acest lucru la o scară suficient de mare.

A fost găsită o altă soluție. Exportatorii, inclusiv producătorii de mărfuri, au fost obligați să transforme în ruble 80% din valuta pe care o primesc pentru exporturi.
Acum, Kremlinul ia în considerare planul ca toate vânzările la export să fie făcute în ruble, exploatându-și statutul apropiat de monopol asupra unor materii prime esențiale în procesele de fabricație, de la îngrășăminte la mașini.

Un exemplu este paladiul, pe care producătorii auto îl folosesc pentru a face convertoare catalitice. Aproximativ 40% din oferta mondială de paladiu provine din Rusia, iar 90% din producția Rusiei merge către industria auto, spune Paul Watters, șeful de cercetare corporativă la S&P Global Ratings.

Dacă producătorii de mașini sunt nevoiți să aleagă între a cumpăra paladiu în ruble sau a căuta în altă parte materie primă, politicienii dornici să izoleze Rusia le vor spune să caute în altă parte. Watters se teme însă că rezultatul ar putea fi reducerea producției sau chiar închiderea fabricilor de mașini.
Posibil efect de bumerang.

Dacă Kremlinul insistă ca actualele contracte în euro și dolari să fie schimbate în ruble, ar însemna o încălcare a protocoalelor internaționale. Gazprom nu a cerut acest lucru nici măcar în timpul războiului rece, când tensiunile s-au accentuat între Uniunea Sovietică și Occident.

Germania a spus că este pregătită să raționalizeze aprovizionarea cu energie, decât să plătească gazul în ruble. Acest lucru ar putea băga cea mai mare economie a UE în recesiune, dar nu va face pe plac Rusiei. Mișcarea Kremlinului ar grăbi, de asemenea, trecerea de la mărfurile rusești la mărfuri din alte surse, crescânnd declinul economic deja dramatic al Rusiei.

Realitatea Live

04 Iul. 2025, 18:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Iul. 2025, 18:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Sezonul 2025 al cireșelor aduce provocări și oportunități pentru producătorii moldoveni, în contextul unor fluctuații semnificative pe piața internațională, anunță Asociația Moldova Fruct.

Deși exporturile în volum au scăzut față de anul trecut – doar 8000 de tone față de 10.000 de tone în iunie 2024 – valoarea totală a exporturilor a crescut spectaculos, ajungând la 20 milioane de dolari, față de 13 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea cu 51,4% a prețului mediu de export a compensat pierderile cantitative.

Situația regională a influențat direct acest salt valoric. În timp ce Italia se bucură de un sezon bogat și o cerere crescută, alte țări importante producătoare, precum Grecia și Turcia, au fost afectate sever de condițiile meteo extreme din primăvară. Inclusiv recolta din Republica Moldova a fost influențată de acești factori, cu efecte asupra volumelor disponibile pentru export.

Pe lângă valoarea crescută, o schimbare notabilă este și în structura geografică a exporturilor. Dacă în 2024 84% din cireșe mergeau spre țările CSI, în 2025 ponderea a scăzut la 70%. În schimb, livrările către statele din Uniunea Europeană s-au majorat de la 16% la 28%. Printre noile piețe se numără Italia, Croația, Serbia, Bosnia și Danemarca.

Piața din România s-a remarcat printr-o evoluție spectaculoasă: în iunie 2025 au fost exportate 1666 tone de cireșe moldovenești, de aproape două ori mai mult decât în aceeași lună din 2024 (842 tone), iar valoarea acestora a crescut cu 65%.

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO