Răspunsul Germaniei și al Franței după ce Putin a amenințat cu rezilierea contractelor de gaze

Guvernele Germanei și Franței au anunțat joi, 31 martie, că se opun solicitării Rusiei de a plăti gazul rusesc în ruble de la 1 aprilie.
Cele două guverne au anunțat că ”se pregătesc” pentru o eventuală oprire a importurilor de gaz rusesc.

”Se poate ajunge la o situaţie în care mâine (…) nu vom mai avea gaz rusesc, iar noi trebuie să ne pregătim pentru aceste scenarii şi ne vom pregăti”, a declarat, la Berlin, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă cu ministrul german al Economiei, Robert Gabriel.

Berlinul şi Parisul şi-au reiterat în acelaşi timp refuzul de a plăti în ruble livrările de gaz rusesc, aşa cum cere preşedintele rus, Vladimir Putin.

”În contracte este scris că plăţile se fac în euro şi uneori în dolari”, a explicat cancelarul german, Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă distinctă, susţinută tot joi la Berlin.
”I-am spus clar preşedintelui rus că acest lucru va rămâne aşa, iar companiile vor să poată plăti în euro şi o vor face”, a adăugat el.
”Contractele prevăd o monedă în care ele sunt executate şi, prin urmare, contractele trebuie executate în moneda prevăzută”, a spus la rândul său Bruno Le Maire.
”Contractele sunt contracte”, a adăugat el.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările ”neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Liderul de la Kremlin a explicat că decizia sa este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei decisă de Occident pentru a sancţiona Moscova după invadarea Ucrainei.

Miercuri, guvernul german a indicat că Putin l-a asigurat pe Scholz într-o discuţie la telefon că plăţile ”vor continua să fie în euro”.
Fondurile vor fi ”transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni”, iar aceasta se va ocupa de conversia în ruble, a detaliat Berlinul.
Scholz a afirmat totuşi că nu a acceptat această procedură şi ”a cerut informaţii în scris pentru a înţelege mai bine”.

Statele europene au fost totuşi asigurate de această conversaţie: premierul italian, Mario Draghi, a spus joi dimineaţă că livrările de gaz rusesc spre UE ”nu sunt în pericol”.
Însă câteva ore mai târziu, preşedintele rus a a semnat decretul care prevede că plata pentru gazul rusesc trebuie făcută în ruble, de la 1 aprilie.

#contracte #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.