Răspunsul Germaniei și al Franței după ce Putin a amenințat cu rezilierea contractelor de gaze

Guvernele Germanei și Franței au anunțat joi, 31 martie, că se opun solicitării Rusiei de a plăti gazul rusesc în ruble de la 1 aprilie.
Cele două guverne au anunțat că ”se pregătesc” pentru o eventuală oprire a importurilor de gaz rusesc.

”Se poate ajunge la o situaţie în care mâine (…) nu vom mai avea gaz rusesc, iar noi trebuie să ne pregătim pentru aceste scenarii şi ne vom pregăti”, a declarat, la Berlin, ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire, într-o conferinţă de presă cu ministrul german al Economiei, Robert Gabriel.

Berlinul şi Parisul şi-au reiterat în acelaşi timp refuzul de a plăti în ruble livrările de gaz rusesc, aşa cum cere preşedintele rus, Vladimir Putin.

”În contracte este scris că plăţile se fac în euro şi uneori în dolari”, a explicat cancelarul german, Olaf Scholz, într-o conferinţă de presă distinctă, susţinută tot joi la Berlin.
”I-am spus clar preşedintelui rus că acest lucru va rămâne aşa, iar companiile vor să poată plăti în euro şi o vor face”, a adăugat el.
”Contractele prevăd o monedă în care ele sunt executate şi, prin urmare, contractele trebuie executate în moneda prevăzută”, a spus la rândul său Bruno Le Maire.
”Contractele sunt contracte”, a adăugat el.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările ”neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Liderul de la Kremlin a explicat că decizia sa este o reacţie la îngheţarea activelor Rusiei decisă de Occident pentru a sancţiona Moscova după invadarea Ucrainei.

Miercuri, guvernul german a indicat că Putin l-a asigurat pe Scholz într-o discuţie la telefon că plăţile ”vor continua să fie în euro”.
Fondurile vor fi ”transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni”, iar aceasta se va ocupa de conversia în ruble, a detaliat Berlinul.
Scholz a afirmat totuşi că nu a acceptat această procedură şi ”a cerut informaţii în scris pentru a înţelege mai bine”.

Statele europene au fost totuşi asigurate de această conversaţie: premierul italian, Mario Draghi, a spus joi dimineaţă că livrările de gaz rusesc spre UE ”nu sunt în pericol”.
Însă câteva ore mai târziu, preşedintele rus a a semnat decretul care prevede că plata pentru gazul rusesc trebuie făcută în ruble, de la 1 aprilie.

#contracte #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie