Băncile moldovenești de neclintit! Armașu: Sunt rezistente la toate șocurile

Băncile moldovenești sunt reziliente, rezistente la toate șocurile. Acest lucru s-a văzut în perioada pandemică și post pandemică. Când au fost primele șocuri ale războiului din Ucraina băncile au făcut față și asigură stabilitatea financiară, a declarat guvernatorul BNM, Octavian Armașu în cadrul rundei de întrebări adresate de mass media.

Guvernatorul susține că nu vede de ce războiului din Ucraina ar îngrijora investitorii străini din băncile moldovenești. „Mai mult ca atât, acest lucru le dă confortul că au făcut o investiție bună și băncile moldovenești sunt eficiente”.

„Un lucru la care ne așteptăm este ca băncile să continue să majoreze ratele dobânzilor la depozite. Astfel ca oamenii să țină banii în bănci și să facă mai multe economii”, a punctat Armașu.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primele două luni ale anului cele 11 instituții financiare au contabilizat un profit de 496,2 mil. de lei, de două ori mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Cela mai mari câștiguri bancherii le-au avut din veniturile din dobânzi – 1 miliard de lei. Veniturile din onorarii și comisioane – 405 mil. de lei. Diferențele de curs au adus băncilor venituri în sumă de 227 mil. de lei.

Cel mai mare profit l-au avut cele patru bănci sistemice. Este vorba de maib – 132 mil. de lei față de 83 mil de lei, Moldindconbank – 120 mil. de lei comparativ cu 78 mil. de lei, Victoriabank – 97,3 mil. de lei față de 23,4 mil. de lei și OTP Bank cu un profit de 64 mil. de lei cu 17% mai mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reziliente #șocuri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.