Tablou îngrijorător! Moldovenii nu mai au bani pentru economii. Scădere abruptă a depozitelor bancare

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei, susține economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli.

La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozitele persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #scadere #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.