Cât va mai dura scăderea monedelor europene în fața dolarului? Consecințe

Euro și alte monede europene majore continuă să se scufunde în raport cu un dolar aflat la maximele ultimilor ani, stimulat de statutul său de monedă de refugiu și de înăsprirea politicii monetare americane, potrivit AFP.

De asemenea, războiul din Ucraina îndepărtează investitorii de activele europene, iar euro a scăzut cu 7% de la începutul anului, la cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani și apropiindu-se de paritate cu dolarul.

Lira sterlină a scăzut cu 8% față de nivelul maxim atins în timpul pandemiei, iar francul elvețian cu 7,5%.

De ce scad monedele europene și care sunt consecințele?

Invazia rusă în Ucraina a șocat piețele în februarie.

Dolarul a beneficiat de statutul său de monedă de refugiu, căutată de investitori în perioade de instabilitate economică, în timp ce monedele europene au avut de suferit din cauza apropierii lor de conflict.

Mai multe țări din zona euro sunt dependente de importurile de energie din Rusia, iar economiile lor ar fi afectate de un embargo petrolier din partea Moscovei, pe care UE îl ia în considerare.

Dar ascensiunea Covid-19 în China și carantina care rezultă din aceasta apasă și asupra monedelor europene.

„Activitatea economică pare să încetinească în toate economiile majore, la fel ca și comerțul”, a declarat într-o notă Jonas Goltermann, economist la Capital Economics.
El subliniază că euro depinde de „creșterea globală și de condiții financiare flexibile”.

Întrucât economia americană este mai puțin afectată de șocurile economice generate de războiul din Ucraina și de Covidul din China, Fed își poate permite să înăsprească mai repede politica monetară pentru a contracara inflația.

Acest lucru face ca dolarul să fie mai atractiv, în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) este împărțită în ceea ce privește majorarea ratelor sale.

Cum să oprim căderea monedelor

În mod oficial, băncile centrale nu vizează un anumit nivel pentru monedele lor.

Cu toate acestea, guvernatorul Banque de France, François Villeroy de Galhau, a recunoscut vineri că „un euro prea slab ar fi împotriva obiectivului nostru de stabilitate a prețurilor”, pledând pentru o majorare a dobânzii.

Cu toate acestea, o înăsprire a politicii monetare nu este un panaceu: Banca Angliei a majorat joi dobânzile pentru a patra oară consecutiv, iar lira sterlină este încă în dificultate.

Banca a anunțat în același timp că se așteaptă ca economia să se contracte în 2023, chiar dacă inflația va rămâne ridicată: este vorba de stagflația de care se tem economiștii.
Pentru ca euro să evite paritatea cu dolarul, „Germania trebuie să găsească surse de energie, trebuie evitată o recesiune, iar piața trebuie să continue să creadă că BCE își va înăspri politica în acest an”, conchide Jane Foley, analist la Rabobank.

#moneda #euro #scadere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.