Războiul din Ucraina ar putea aduce schimbarea în UE: Puteri mai mici pentru lideri obsedaţi de putere ca Viktor Orban

09 Mai 2022, 07:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Mai 2022, 07:30 // Actual //  bani.md

Războiul pornit de Rusia contra Ucrainei a perturbat multe aspecte din viaţa europenilor şi a Europei, traiul mult mai scump şi incertitudinea crescută fiind unele dintre acestea. Însă, după cum cer unii lideri, ar putea schimba şi modul de funcţionare a Uniunii.

Spre exemplu, premierul Italiei, Mario Draghi, propune modificarea tratatelor UE pentru a orienta Europa spre un „federalism pragmatic şi ideal“ astfel încât să permită o integrare mai rapidă a Ucrainei şi ţărilor din Balcanii de Vest. El a cerut revizuirea tratatelor şi în sensul îmbunătăţirii mecanismelor de luare a deciziilor, adică renunţarea la principiul unanimităţii în favoarea celui al majorităţii calificate. Mecanismul actual permite unor guverne rebele precum cele ale Ungariei şi Poloniei să se sprijine reciproc în faţa presiunilor făcute de Comisia Europeană pentru a le readuce pe calea satului de drept şi să saboteze decizii cu iz geopolitic precum cele de izolare a Rusiei (în cazul Ungariei, Polonia considerând Rusia un pericol).

Înainte de a fi premierul Italiei, Mario Draghi a fost preşedintele Băncii Centrale Europene, poziţie din care s-a luptat cu unele dintre cele mai grele crize din istoria zonei euro, cea financiară globală şi cea a datoriilor suverane. În lipsa consensului printre liderii politici europeni, BCE a lui Mario Draghi s-a văzut asumându-şi rolul de ultim apărător al euro.

Separat, ministrul de externe al Austriei, Alexander Schallenberg, a propus într-un interviu pentru Financial Times ca UE să ia în considerare schimbări radicale dacă este serioasă în privinţa aderării Ucrainei şi împiedicării ca aceasta să cadă pradă dominaţiei ruseşti. El a menţionat nevoia ca Uniunea să ofere statelor vecine acces rapid la „părţi din piaţa comună“.

Austria este un stat care avea înainte de război legături destul de strânse cu Rusia şi este expansiv comercial şi financiar, fiind orientat spre Europa de Est şi Balcani.  Schallenberg a spus că războiul agresiv al Rusiei reprezintă „un moment geostrategic“ pentru Europa care necesită un răspuns mai hotărât decât sancţiuni contra Moscovei şi ajutor economic şi militar pentru Ucraina. Oficialul austriac, diplomat de carieră cu ani buni de experienţă la Bruxelles, a avertizat că UE nu-şi mai poate permite să acţioneze cu jumătate de măsură în vecinătăţile sale.

Între timp, la Budapesta, rămasă singurul bastion al proputinismului din UE, politicieni de top din partidul de guvernământ vorbesc despre schimbarea constituţiei ţării pentru a permite guvernului să ia rapid decizii în situaţii de urgenţă, cum este războiul din Ucraina.

Pentru Orban, războiul înseamnă doar atât şi nimic mai mult, comentează Spiegel. Premierul ungar efectiv i-a oferit lui Putin un cadou. Ungaria, a cărei prosperitate economică este asigurată de UE iar securitatea este apărată de NATO, îşi urmăreşte propriile interese cu toate că armata rusă fură, violează, ucide şi distruge în Ucraina. „Dumnezeu este mai presus de noi toţi“, sunt cuvintele cu care Orban şi-a încheiat discursul. „Ungaria este mai presus de orice altceva.“ Astfel, Orban, după ce şi-a asigurat încă un mandat de premier, îşi izolează şi mai mult ţara, cum Putin a făcut cu Rusia. Italia este dependentă în proporţie de 40% de gazele ruse, iar Draghi propune transformarea Mediteranei şi a statelor care o înconjoară în rezervorul de energie „ gaze, dar şi energie verde – al Europei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală