La concursul Eurovision care a avut loc recent, europenii au profitat de ocazia de a-și arăta solidaritatea cu Ucraina. Însă dincolo de entuziasmul pentru participarea câștigătoare a Ucrainei la festival, cele mai puternice capitale ale continentului au început să cânte într-un ton diferit.
După săptămâni petrecute îngrijorându-se de ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar zdrobi Ucraina, liderii vest-europeni sunt acum îngrijorați de ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina chiar va câștiga. Succesul recent al Ucrainei în respingerea trupelor rusești din anumite teritorii ocupate i-a determinat pe liderii din Franța, Germania și Italia să concluzioneze că o victorie ucraineană, cândva de neconceput, este acum o posibilitate distinctă.
Chiar dacă liderii europeni empatizează public cu lupta Ucrainei și, în unele cazuri, au făcut eforturi mari pentru a sprijini țara, ei se tem, de asemenea, că ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit săptămâna trecută o „umilire” a Rusiei ar putea crea un nou set de probleme, spun oficialii occidentali.
Temeri legate de o Rusie și mai imprevizibilă
O mare îngrijorare este că o victorie ucraineană ar putea destabiliza Rusia, făcând-o și mai imprevizibilă și împiedicând mai departe o normalizare a legăturilor energetice. De aceea, unele capitale vest-europene favorizează în liniște o soluționare a conflictului, chiar dacă aceasta ar costa Ucraina o parte din teritoriu.
Chiar dacă Macron și cancelarul german Olaf Scholz au spus în mod repetat că va depinde de Ucraina să stabilească condițiile pentru oprirea ostilităților, ei și-au subliniat recent preferința pentru o încetare a focului, preferabil mai devreme decât mai târziu.
„Nu suntem în război cu Rusia”, a spus Macron într-un discurs la Parlamentul European de la Strasbourg săptămâna trecută, subliniind că „datoria Europei este să fie alături de Ucraina pentru a obține o încetare a focului, apoi pentru a construi pacea”.
Macron a mai declarat că, după ce va fi obținut pacea, Europa va trebui să construiască „noi echilibre de securitate” – tipul de expresie care declanșează alarma în țările din Europa Centrală și de Est, unde este văzută ca un cod pentru recompensarea lui Putin cu un cuvânt de spus în ceea ce privește teritoriul lor.
Scholz a avut o notă similară în timpul unei lungi conversații telefonice cu președintele rus Vladimir Putin vineri, 13 mai. După apel, Scholz a scris pe Twitter că a promovat trei puncte cu Putin, primul dintre acestea fiind: „Trebuie să existe o încetare a focului în Ucraina cât mai repede posibil”.
Cererea ca Rusia să se retragă imediat și să-și retragă toate forțele de pe teritoriul ucrainean nu a fost, în mod notabil, printre cele trei puncte. Într-un interviu acordat postului german de știri T-Online, Scholz, care a amânat trimiterea de armament greu în Ucraina, a declarat că Germania va continua să susțină sancțiunile împotriva Rusiei, repetând în același timp apelul său pentru o soluție diplomatică.
După întâlnirea cu președintele american Joe Biden la Washington săptămâna trecută, premierul italian Mario Draghi a spus, de asemenea, că este timpul să înceapă să se gândească la un acord de pace.
„Am convenit că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să facem presiuni asupra Moscovei, dar și să începem să ne întrebăm cum să construim pacea”, a spus el reporterilor, adăugând că efortul trebuie să includă și Ucraina.
„Oamenii… vor să se gândească la posibilitatea unui acord de încetare a focului și să înceapă din nou niște negocieri credibile. Asta e situația acum. Cred că trebuie să ne gândim profund la cum să rezolvăm acest lucru”, a declarat Draghi.
Tonuri contrastante
Apelul liderilor europeni la discuții cu Rusia este în contrast cu politica Statelor Unite. Secretarul Apărării Lloyd Austin a declarat, după o vizită la Kiev la sfârșitul lunii aprilie, că Washingtonul crede că Ucraina „poate câștiga”.
Răspunzând la o întrebare despre apelul lui Draghi la negocieri de pace, Karen Donfried, secretar de stat adjunct pentru Europa, a spus că, deși SUA credeau că conflictul va fi rezolvat în cele din urmă prin diplomație, prioritatea administrației rămâne să ajute Ucraina să se apere.
„Astăzi ne concentrăm pe întărirea Ucrainei cât mai mult posibil pe câmpul de luptă, astfel încât, atunci când va veni momentul, Ucraina să aibă cât mai multe avantaje posibile la masa negocierilor”, a declarat ea vineri.
Deocamdată, Washingtonul nu este îngrijorat de faptul că sprijinul european pentru coaliția condusă de SUA care ajută Ucraina slăbește. Un înalt oficial american a subliniat că astfel de dezbateri europene nu sunt noi și că există încă o unitate generală de scop, indicând disponibilitatea țărilor, din Slovacia până în Germania, de a furniza Ucrainei arme.
„Desigur că ne facem griji pentru o fractură, dar cred că și aliații înțeleg ce este în joc aici”, a explicat oficialul. „Uitați-vă la UE. S-au certat de ani de zile pe tema petrolului și gazelor rusești, dar deodată cred că pot ajunge la o interdicție. Asta e istoric”.
Chiar și așa, diviziunile dintre cele mai mari țări ale Europei, membrii estici ai UE și SUA sunt notabile și nu se limitează doar la clasa politică.
Un sondaj recent efectuat în 27 de țări occidentale arată că sprijinul pentru continuarea angajamentului diplomatic cu Rusia a fost semnificativ mai puternic în Italia, Germania și Franța decât în SUA sau Polonia. Aceeași tendință a fost evidentă și în chestiunea ajutorului de armament pentru Ucraina, cu sprijin mai slab în marile țări din vestul Europei.
Giuseppe Conte, fostul premier italian care conduce acum Mișcarea 5 Stele a țării, membru al coaliției largi a lui Draghi, a spus că UE are nevoie de o „strategie mai analizată”.
„Întreaga UE, după această fază inițială în care am sprijinit cu ajutor militar, ar trebui să se concentreze pe negocieri și să exercite presiuni pentru o soluție politică”, a declarat el pentru POLITICO.
Deși este important ca Europa să nu lase garda jos față de Putin, Conte a spus că UE nu ar trebui să piardă din vedere o realitate de bază: „Rusia este acolo și va rămâne acolo”.
