Putin vrea să declare victorie împotriva Ucrainei la toamnă. Asalt fatal asupra Kievului: „Îi vom doborî până la urmă”

Două surse apropiate Kremlinului și o altă sursă din cadrul administrației Vladimir Putin au declarat că liderii Rusiei au praguri „minime” și „maxime” în Ucraina pentru a declara o „operațiune militară specială” de succes și finalizată.

Minimul necesar pentru declararea victoriei este capturarea completă a regiunii Donbas, pe care trupele ruse aproape că au realizat-o deja. Potrivit unor estimări recente, guvernul ucrainean controlează în continuare doar cinci procente din regiunea Luhansk și mai puțin de jumătate din regiunea Donețk.

Când vrea Putin să declare victorie împotriva Ucrainei

Obiectivul maxim al Kremlinului rămâne cucerirea Kievului. Asaltul inițial al Moscovei asupra capitalei ucrainene nu a avut rezultatul dorit în martie, după care trupele ruse s-au retras, lăsând în urmă dovezi ale numeroaselor și șocantelor crime de război. Încă de la începutul războiului, experții militari au evaluat încercarea Rusiei de a cuceri orașul ca fiind evazivă, având în vedere forța militară insuficientă desfășurată împotriva Kievului. Dar sursele de la Kremlin spun că liderii de vârf ai Rusiei nu au abandonat acest obiectiv.

„Îi vom doborî pe ucraineni până la urmă. Totul se va termina probabil până la toamnă”, a declarat o sursă pentru ziarul rusesc Meduza.

Alții au declarat pentru Meduza că această încredere s-a răspândit nu doar la Kremlin, ci și în conducerea Rusiei Unite, partidul politic aflat la conducerea țării. Secretarul Consiliului General, Andrei Turchak, vizitează în mod regulat Donbasul și chiar a ridicat steagul rusesc deasupra clădirii administrative dintr-un orășel din regiunea ucraineană Zaporojie, după ce trupele rusești au capturat-o.

Țarul politicii interne a Kremlinului și noul om de bază în Donețk și Luhansk, Serghei Kirilenko, a vizitat, de asemenea, Donbasul. Surse au declarat că acesta pregătește în continuare referendumuri care vor oferi Rusiei motive tehnice pentru a anexa teritoriile ocupate. Kirilenko descrie în mod public invazia Rusiei în Ucraina ca pe o „luptă cu nazismul și fascismul”.

Strategia Kremlinului pentru a doua ofensivă asupra Kievului

Sursele nu au putut spune cum evaluează liderii militari din cadrul Departamentului Apărării perspectivele unui nou atac asupra Kievului. Cu toate acestea, așa cum s-a raportat anterior, liderii militari ruși s-au resemnat, se pare, cu faptul că capitala Ucrainei nu poate fi „capturată cu puțină vărsare de sânge”, ceea ce înseamnă că orice a doua ofensivă ar presupune o nevoie de mai multe trupe.

Se pare că Kremlinul consideră că are spațiu de manevră în acest caz. De exemplu, Rusia ar putea începe să trimită în masă soldați recrutați în luptă. În timp ce rapoartele despre recruți ruși care luptă și mor au persistat de la începutul războiului din februarie, rămâne un eveniment destul de rar, spun analiștii militari.

„Până în prezent, luptă în principal soldați prin contract. Sunt suficienți pentru o înaintare relativ lentă prin Ucraina. Dar poți folosi recruți dacă ai nevoie să te miști mai repede. Este o armată, până la urmă”, a declarat o sursă cu legături apropiate de Kremlin.

Aceeași sursă a avertizat, totuși, că administrația Vladimir Putin nu va anunța o mobilizare generală. Oficialii de la Kremlin se tem că o astfel de escaladare publică ar putea submina sprijinul pentru autorități și ar putea afecta popularitatea președintelui rus.

#asalt #Kiev #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.