Putin vrea să declare victorie împotriva Ucrainei la toamnă. Asalt fatal asupra Kievului: „Îi vom doborî până la urmă”

Două surse apropiate Kremlinului și o altă sursă din cadrul administrației Vladimir Putin au declarat că liderii Rusiei au praguri „minime” și „maxime” în Ucraina pentru a declara o „operațiune militară specială” de succes și finalizată.

Minimul necesar pentru declararea victoriei este capturarea completă a regiunii Donbas, pe care trupele ruse aproape că au realizat-o deja. Potrivit unor estimări recente, guvernul ucrainean controlează în continuare doar cinci procente din regiunea Luhansk și mai puțin de jumătate din regiunea Donețk.

Când vrea Putin să declare victorie împotriva Ucrainei

Obiectivul maxim al Kremlinului rămâne cucerirea Kievului. Asaltul inițial al Moscovei asupra capitalei ucrainene nu a avut rezultatul dorit în martie, după care trupele ruse s-au retras, lăsând în urmă dovezi ale numeroaselor și șocantelor crime de război. Încă de la începutul războiului, experții militari au evaluat încercarea Rusiei de a cuceri orașul ca fiind evazivă, având în vedere forța militară insuficientă desfășurată împotriva Kievului. Dar sursele de la Kremlin spun că liderii de vârf ai Rusiei nu au abandonat acest obiectiv.

„Îi vom doborî pe ucraineni până la urmă. Totul se va termina probabil până la toamnă”, a declarat o sursă pentru ziarul rusesc Meduza.

Alții au declarat pentru Meduza că această încredere s-a răspândit nu doar la Kremlin, ci și în conducerea Rusiei Unite, partidul politic aflat la conducerea țării. Secretarul Consiliului General, Andrei Turchak, vizitează în mod regulat Donbasul și chiar a ridicat steagul rusesc deasupra clădirii administrative dintr-un orășel din regiunea ucraineană Zaporojie, după ce trupele rusești au capturat-o.

Țarul politicii interne a Kremlinului și noul om de bază în Donețk și Luhansk, Serghei Kirilenko, a vizitat, de asemenea, Donbasul. Surse au declarat că acesta pregătește în continuare referendumuri care vor oferi Rusiei motive tehnice pentru a anexa teritoriile ocupate. Kirilenko descrie în mod public invazia Rusiei în Ucraina ca pe o „luptă cu nazismul și fascismul”.

Strategia Kremlinului pentru a doua ofensivă asupra Kievului

Sursele nu au putut spune cum evaluează liderii militari din cadrul Departamentului Apărării perspectivele unui nou atac asupra Kievului. Cu toate acestea, așa cum s-a raportat anterior, liderii militari ruși s-au resemnat, se pare, cu faptul că capitala Ucrainei nu poate fi „capturată cu puțină vărsare de sânge”, ceea ce înseamnă că orice a doua ofensivă ar presupune o nevoie de mai multe trupe.

Se pare că Kremlinul consideră că are spațiu de manevră în acest caz. De exemplu, Rusia ar putea începe să trimită în masă soldați recrutați în luptă. În timp ce rapoartele despre recruți ruși care luptă și mor au persistat de la începutul războiului din februarie, rămâne un eveniment destul de rar, spun analiștii militari.

„Până în prezent, luptă în principal soldați prin contract. Sunt suficienți pentru o înaintare relativ lentă prin Ucraina. Dar poți folosi recruți dacă ai nevoie să te miști mai repede. Este o armată, până la urmă”, a declarat o sursă cu legături apropiate de Kremlin.

Aceeași sursă a avertizat, totuși, că administrația Vladimir Putin nu va anunța o mobilizare generală. Oficialii de la Kremlin se tem că o astfel de escaladare publică ar putea submina sprijinul pentru autorități și ar putea afecta popularitatea președintelui rus.

#asalt #Kiev #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.