Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Declaraţie: Aderarea Moldovei la UE, element esenţial al continuării reformelor şi al speranţei într-un viitor mai bun

Declaraţie: Aderarea Moldovei la UE, element esenţial al continuării reformelor şi al speranţei într-un viitor mai bun

18 Iun. 2022, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iun. 2022, 15:00 // Actual //  bani.md

Perspectiva „concretă” de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene.

De asemenea, România va continua să acorde sprijin „robust și constant” în cadrul demersurilor care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova, se arată într-o declaraţie comună a Parlamentelor României şi Republicii Moldova, întrunite sâmbătă la Chişinău, într-o şedinţă comună.

„Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale”, se mai arată în declaraţia comună de la Chişinău.

În acelaşi timp, parlamentele naţionale ale celor două ţări salută „modul exemplar în care autoritățile României și ale Republicii Moldova, alături de societatea civilă și cetățenii României și ai Republicii Moldova, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina”.

„Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății”.

Declaraţia comună mai face referire la „hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului”.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.