Tokayev a înfuriat ursul de la Kremlin! Moscova suspendă transportul de petrol din Kazahstan

Rusia impune restricții asupra transportului de petrol kazah pentru export după ce președintele țării Kassym Zhomart Tokayev a făcut o serie de declarații dure la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Exportul de petrol, pe care Kazahstanul a decis să-l redenumească pentru ca cumpărătorii occidentali să nu-l confunde cu cel al Rusiei, care e interzis pe piețele internaționale urmare a sancțiunilor, a fost oprit în portul Novorossiysk, relatează Kommersant, citând surse apropiate situația.

Motivul este că în apele portului au fost găsite obiecte care ar putea fi mine din al Doilea Război Mondial. Pentru cercetare, zona de apă adiacentă instalațiilor de ancorare îndepărtate ale Consorțiului de conducte Caspian (CPC), care pompează 67 de milioane de tone pe an în portul rus pentru export, a fost închisă.

Următoarele lucrări de deminare sunt programate pentru 20 iunie și ar putea dura până la sfârșitul lunii, spun sursele Kommersant.

CPC a închis deja două TLU-uri în urmă cu mai puțin de trei luni, când au fost avariate într-o furtună. Noua oprire a avut loc pe fundalul vizitei lui Tokayev la Sankt Petersburg, unde președintele Kazahstanului a anulat declarații neașteptate pentru Kremlin.

În special, el a spus că Kazahstanul nu recunoaște Donețk și Lugansk, deoarece le consideră „entități cvasi-statale”. „Dacă dreptul unei națiuni la autodeterminare este realizat pe tot globul, atunci în loc de 193 de state, vor apărea peste 500-600 de state pe Pământ. Va fi haos”, a explicat Tokayev.

În fața lui Putin, Tokayev și-a arătat nemulțumirea față de deputații Dumei de Stat și a propagandiștilor ruși, acuzându-i că au semănat „discordia” între țări. Tokayev a făcut aluzie fără ambiguitate la soțul șefului Russia Today, Margarita Simonyan, Tigran Keosayan, care a înregistrat anterior un videoclip în care acuza Kazahstanul de ingratitudine și s-a oferit să „vadă ce se întâmplă în Ucraina”.

Șeful Comisiei pentru afaceri ale CSI, Konstatin Zatulin, a considerat incorecte declarațiile lui Tokayev și a amenințat cu măsuri „cum ar fi Ucraina”.

„Suntem peste tot și peste tot, inclusiv în ceea ce privește Ucraina, spunem: dacă suntem prieteni, cooperăm și avem parteneriate, atunci nu se ridică probleme teritoriale. Și dacă nu, atunci totul este posibil. Ca și în cazul Ucrainei. Prin urmare, mi se pare că ar merita să acordăm atenție acestei părți a chestiunii în Kazahstan și nu numai”, a spus Zatulin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Kazahstan #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.