Cineaștii din Moldova vor primi asistență financiară pentru realizarea producțiilor de film locale

29 Iun. 2022, 09:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2022, 09:28 // Actual //  bani.md

Sesiunea de pitching din cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice s-a încheiat. 45 de scenarii de film și producție video create de regizori moldoveni au fost prezentate în fața unui juriu internațional, pe 18 –19 iunie, la Mediacor, în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice. 

Sesiunea de pitching este o premieră pentru Republica Moldova și este inspirată din practica internațională cinematografică. Inițiativa a fost implementată datorită efortului depus de Centrul Național al Cinematografiei, instituție din subordinea Ministerului Culturii, cu susținerea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia.

La deschiderea evenimentului a participat Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, care a mulțumit membrilor juriului pentru că au acceptat invitația de a juriza proiectele, dar și organizatorilor și partenerilor. ”Între cineaștii cu scenarii superbe și care sunt gata cu dedicație să realizeze producțiile, pe de o parte, și spectatorii care trebuie să aibă acces la aceste producții cinematografice, pe de altă parte, există o clasă intermediară extrem de importantă: distribuitorii și producătorii. Mizăm foarte mult acum pe acest exercițiu de pitching, care va stimula clasa de producători și distribuitori să apară.”

Cu un cuvânt de salut și de încurajare către participanți a venit și Directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev. ”Am trecut și eu ca producătoare de film prin emoțiile unui pitching. Este o provocare și un test pentru noi toți, având în vedere că este primul pitching organizat la nivel de stat în Republica Moldova, dar sunt sigură că acest exercițiu ne va ajuta pe noi ca industrie să creștem și să devenim mai buni.”, a menționat Valentina Iusuphodjaev.

Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, Doina Nistor a menționat că industria de film poate genera și potențial economic, pe lângă cel cultural și social. ”Mă bucur că Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de guvernele a două țări inovatoare, SUA și Suedia, pune umărul la dezvoltarea industriei cinematografice din Moldova. Pe lângă faptul că filmul este un mod extraordinar de exprimare și o voce a societății, credem că industria de film poate genera și potențial economic. În lume acum asistăm la un boom al industriei cinematografice, fiind vorba de filme care se fac altfel, cu mai multă tehnologie, dar și publicul pentru care se fac aceste filme fiind unul diferit, mai tânăr, pentru care este nevoie de canale de distribuție digitale. Se caută filme care aduc inovație și sunt de părere că această inovație o putem găsi astăzi aici.”

La această primă ediție de pitching proiectele au fost jurizate de specialiști cu renume la nivel internațional, originari din Israel, Germania și România: Katriel Schory, Andrea Wink și Alin Ludu Dumbravă.

𝐊𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐥 𝐒𝐜𝐡𝐨𝐫𝐲 producător a peste 150 de filme și programe TV, director executiv la Fondul de film din Israel a menționat:

“La Pitching incercăm să identificăm poveștile care au potențialul de a călători. Acum în industria filmului se caută acele istorii care pornesc din curtea noastră, însă pot deveni globale. Dacă sunteți sinceri în ceea ce vreți să arătați publicului și țineți la subiectul pe care l-ați ales, filmul pe care îl veți realiza va călători cu siguranță. Nu contează dacă sunteți în domeniu de mult timp sau ați început recent, suntem în căutare permanentă de povești și aveți toate șansele să reușiți.”

Alți doi membri ai juriului au fost 𝐀𝐧𝐝𝐫𝐞𝐚 𝐖𝐢𝐧𝐤 co-fondatoarea „Exground filmfest”, cel mai mare festival de film din landul Hessa, Germania și 𝐀𝐥𝐢𝐧 𝐋𝐮𝐝𝐮 𝐃𝐮𝐦𝐛𝐫𝐚𝐯𝐚̆ –  critic de film din România, ce a fost selecționer Cinemateca Patria, Brașov, una dintre puținele cinemateci din România.

Jurații au acordat un punctaj de la 1 la 10, care va fi cumulat cu punctajul atribuit proiectului la etapa de analiză a dosarului creativ și a celui tehnic.

Proiectele care urmează să fie promovate în etapa a doua a concursului vor fi anunțate la începutul lunii iulie.

Menționăm că în acest an au fost depuse în cadrul Concursului pentru finanțarea proiectelor cinematografice 46 de dosare.

Bugetul alocat pentru Concursul Național de Proiecte Cinematografice 2022 este de 7 800 000, dintre care 6 800 000 lei vor fi repartizați câștigătorilor concursului pentru finanțarea proiectelor de film.

19 Sept. 2026, 09:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 09:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.