Cel mai aglomerat aeroport din Europa limitează numărul de pasageri care pleacă pentru a evita haosul

Aeroportul Heathrow din Londra a anunțat că va limita numărul de pasageri care pleacă la 100.000 pe zi în această vară pentru a limita cozile, întârzierile la bagaje și anulările, și a cerut companiilor aeriene să nu mai vândă bilete pentru zborurile care ar putea fi reduse, transmite Reuters.

Un fost fost director al celui mai mare operator de pe Heathrow, British Airways, critică măsura şi spune că aeroportul a subestimat viteza de redresare și s-a concentrat pe profituri în detrimentul companiilor aeriene care trebuie să plătească acum nota de plată.

Cel mai aglomerat aeroport din Europa se luptă să facă față pe măsură ce cererile cresc după pandemie. Heathrow a avut între 110.000 și 125.000 de plecări zilnice de pasageri în iulie și august 2019.

Companiile aeriene de la Heathrow au răspuns deja la un apel al guvernului de a reduce capacitatea, dar reprezentanţii aeroportului au spus că are nevoie şi de alte măsuri.

„Unele companii aeriene au luat măsuri semnificative, dar altele nu au făcut-o, iar noi credem că este nevoie de măsuri suplimentare acum pentru a ne asigura că pasagerii au o călătorie sigură și fiabilă”, a declarat marți directorul general John Holland-Kaye într-o scrisoare deschisă.
„Prin urmare, am luat decizia dificilă de a introduce un plafon de capacitate începând cu 12 iulie și până la 11 septembrie”.

„Recunoaștem că acest lucru va însemna că unele călătorii de vară vor fi fie mutate într-o altă zi, pe un alt aeroport sau vor fi anulate și ne cerem scuze celor ale căror planuri de călătorie sunt afectate”, a adăugat el.

#aglomeratie #Aeroport #Londra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.