Tensiune din cauza Ucrainei la întâlnirea miniştrilor de finanţe din G20

17 Iul. 2022, 11:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Iul. 2022, 11:00 // Actual //  bani.md

O reuniune a miniştrilor de finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20 s-a încheiat sâmbătă, 16 iulie, fără un comunicat comun, în lipsa unui consens între statele membre după dezacordurile asupra ofensivei ruse în Ucraina, relatează agenţiile AFP şi EFE.

În cele două zile ale reuniunii desfăşurate pe insula indoneziană Bali, participanţii au încercat să găsească soluţii pentru crizele alimentară şi energetică mondiale, precum şi pentru stoparea creşterii inflaţiei.

Însă o nouă confruntare între statele occidentale, care denunţă impactul războiului din Ucraina asupra economiei, şi Rusia, care acuză că sancţiunile occidentale sunt la originea deteriorării conjuncturii economiei mondiale, a făcut imposibil consensul necesar redactării unui comunicat comun.

În locul acestuia, Indonezia, care deţine preşedinţia rotativă a G20, a emis o declaraţie în numele acestei preşedinţii, în care evidenţiază punctele asupra cărora statele participante au fost de acord.

Astfel, G20 s-a angajat să creeze un forum în cadrul căruia miniştrii agriculturii şi de finanţe să caute soluţii pentru nevoile de alimente şi îngrăşăminte, după modelul unui forum al miniştrilor sănătăţii dedicat pandemiei COVID-19.

”Am făcut de asemenea progrese asupra creşterii rolului sectorului privat şi celui al instituţiilor financiare în combaterea schimbărilor climatice”, mai menţionează preşedinţia indoneziană a G20, subliniind că membrii acestui grup au fost de acord asupra necesităţii reglementării criptomonedelor şi a colaborării lor în chestiuni fiscale, cu obiectivul aplicării din 2024 a unui impozit minim de 15% pe profitul multinaţionalelor.

La rândul ei, preşedinta executivă a Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, le-a cerut statelor G20 să ”facă tot ce le stă în putere pentru a diminua creşterea inflaţiei”, să-şi adapteze politicile bugetare şi să coopereze. ”Perspectivele s-au deteriorat semnificativ şi incertitudinile sunt foarte mari”, a atenţionat Georgieva.

Războiul din Ucraina a fost omniprezent în discuţiile de la această reuniune, din perspectiva implicaţiilor sale asupra pieţelor şi accentuării crizelor alimentară şi energetică.

Indonezia nu a cedat presiunilor statelor occidentale care i-au cerut să excludă Rusia de la întâlnire. Doi responsabili ruşi au fost prezenţi, în timp ce ministrul rus de finanţe Anton Siluanov a intervenit prin legătură video, la fel şi omologul său ucrainean Serghei Marcenko.

În acest timp, secretara Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avut discuţii bilaterale cu miniştrii de finanţe saudit, indonezian şi turc, faţă de care a pledat pentru plafonarea preţului petrolului rusesc, mod în care Washingtonul doreşte să reducă din veniturile Rusiei în speranţa că aceasta va întâmpina şi mai multe dificultăţi în finanţarea armatei sale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!