Valoare remitențelor, în creștere cu peste 30% timp de un an. Câți bani au fost trimiși în primele luni ale anului

Volumul transferurilor de bani către Moldova, realizate prin intermediul băncilor comerciale, în favoarea persoanelor fizice, au fost în creștere cu 32,1% timp de un an, în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cuantumul creșterii a însemnat 88 de milioane de dolari.

După cum scrie agenția Infomarket cu trimitere la date oferite de Banca Națională a Moldovei, în martie 2021 volumul remitențelor menționate s-a ridicat la 145,99 milioane USD, o creștere de 28,6% față de luna precedentă (113,53 milioane USD), precum și o creștere de 53 , 5%, comparativ cu martie 2020 (95,13 milioane dolari).

Remitențe în martie. Includ și salariile celor care activează la distanță

În același timp, în martie 2020, cea mai mare sumă lunară de transferuri a fost înregistrată anul acesta. După cum sa menționat în BNM, în structura transferurilor de valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurile în euro în martie 2021 s-au ridicat la 65,7% (+ 8,3 p.p. față de martie 2020), transferurile în dolari SUA – 31,7% (-6,4 pp), iar în ruble rusești – 2,6% (-1,9 pp). În special, în martie 2020, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 38,1%, euro – 57,4%, iar rubla – 4,5%. După cum sa menționat în BNM, sumele transferurilor de bani din străinătate, efectuate în favoarea persoanelor fizice din Moldova, sunt convertite din moneda inițială a transferului în dolari SUA la cursul de schimb oficial al BNM la data transferului de bani . Atât originea, cât și scopul acestor sume pot fi de altă natură. Acestea includ, pe lângă transferurile migranților moldoveni, și alte transferuri de bani: transferul salariilor către persoane fizice rezidente de la reprezentanțele nerezidenților (instituții financiare internaționale, organizații internaționale, agenți economici străini) în Moldova, transferuri în favoarea cetățenilor străini ședere temporară pe teritoriul Moldovei, pensii sociale, prestații, pensie alimentară. Datele BNM nu includ plăți prin bănci din raioanele de pe malul stâng al Nistrului.

Volumul transferurilor de bani către Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice în 2020 s-a ridicat la 1 miliard USD 486,74 milioane și a crescut cu 21,6%, comparativ cu 2019. Potrivit Băncii Mondiale, transferurile lucrătorilor oaspeți din Moldova în anii diferiți, de la 15% la 30% din PIB-ul țării. Recordul absolut al volumului de transferuri de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin bănci comerciale a fost în 2008 – 1 miliard USD 660,09 milioane

#remitențe #transferuri bănești #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.

#Cereale #export #Ucraina