Valoare remitențelor, în creștere cu peste 30% timp de un an. Câți bani au fost trimiși în primele luni ale anului

Volumul transferurilor de bani către Moldova, realizate prin intermediul băncilor comerciale, în favoarea persoanelor fizice, au fost în creștere cu 32,1% timp de un an, în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020. Cuantumul creșterii a însemnat 88 de milioane de dolari.

După cum scrie agenția Infomarket cu trimitere la date oferite de Banca Națională a Moldovei, în martie 2021 volumul remitențelor menționate s-a ridicat la 145,99 milioane USD, o creștere de 28,6% față de luna precedentă (113,53 milioane USD), precum și o creștere de 53 , 5%, comparativ cu martie 2020 (95,13 milioane dolari).

Remitențe în martie. Includ și salariile celor care activează la distanță

În același timp, în martie 2020, cea mai mare sumă lunară de transferuri a fost înregistrată anul acesta. După cum sa menționat în BNM, în structura transferurilor de valute din străinătate în favoarea persoanelor fizice, transferurile în euro în martie 2021 s-au ridicat la 65,7% (+ 8,3 p.p. față de martie 2020), transferurile în dolari SUA – 31,7% (-6,4 pp), iar în ruble rusești – 2,6% (-1,9 pp). În special, în martie 2020, ponderea dolarului în structura transferurilor valutare a fost de 38,1%, euro – 57,4%, iar rubla – 4,5%. După cum sa menționat în BNM, sumele transferurilor de bani din străinătate, efectuate în favoarea persoanelor fizice din Moldova, sunt convertite din moneda inițială a transferului în dolari SUA la cursul de schimb oficial al BNM la data transferului de bani . Atât originea, cât și scopul acestor sume pot fi de altă natură. Acestea includ, pe lângă transferurile migranților moldoveni, și alte transferuri de bani: transferul salariilor către persoane fizice rezidente de la reprezentanțele nerezidenților (instituții financiare internaționale, organizații internaționale, agenți economici străini) în Moldova, transferuri în favoarea cetățenilor străini ședere temporară pe teritoriul Moldovei, pensii sociale, prestații, pensie alimentară. Datele BNM nu includ plăți prin bănci din raioanele de pe malul stâng al Nistrului.

Volumul transferurilor de bani către Moldova prin bănci în favoarea persoanelor fizice în 2020 s-a ridicat la 1 miliard USD 486,74 milioane și a crescut cu 21,6%, comparativ cu 2019. Potrivit Băncii Mondiale, transferurile lucrătorilor oaspeți din Moldova în anii diferiți, de la 15% la 30% din PIB-ul țării. Recordul absolut al volumului de transferuri de bani către Moldova din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin bănci comerciale a fost în 2008 – 1 miliard USD 660,09 milioane

#remitențe #transferuri bănești #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Într-o postare recentă pe Facebook, acesta a subliniat discrepanțele majore între prețurile practicate în Republica Moldova și cele din alte țări europene. Remarcând că ceea ce se consideră „premium” în Moldova este adesea echivalent cu nivelul economic în alte țări europene, el a atins subiecte precum prețurile la alimente, tarifele la utilități, costul locuințelor și chiriile la spații comerciale și hoteluri.

„Tarifele la utilități, nu vreau să răscolesc. Costul unui metru pătrat de apartament e mai mare decât la București, și asta în condițiile în care trebuie să faci „remont”. Adică, finisajele sunt pe cont propriu, iar asta dublează prețul. La avion? Păi, mai bine plec spre America decât spre Chișinău. Chiriile la spațiile comerciale? Ca la Paris. Tarifele la hoteluri? Tot pe acolo”, scrie fostul premier.

Îngrijorarea sa este evidentă și în ceea ce privește costurile materialelor de construcție și instalațiilor sanitare, care sunt de două ori mai mari decât în țări precum România. Aceasta a dus la o situație în care unii moldoveni sunt tentați să aducă materiale de construcție din alte țări, pentru a face economii semnificative. „Întreb afaceriștii și comercianții: de ce puneți adaos 200%?! Păi, avem costuri, riscuri, vânzări mici… ”.

În final, fostul premier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a businessului local și la politica autorităților, sugerând că intervenția este necesară în domenii precum politica concurențială și fiscală pentru a promova o creștere economică sustenabilă și pentru a încuraja producția internă.