Putin, părăsit de ultimul prieten important. Decizia Chinei nu lasă loc de interpretări

Compania Huawei din China, unul dintre marii furnizori de echipamente de telecomunicații din întreaga lume, a decis să închidă magazinul online Vmall, dar și aplicația proprie, începând din 1 august 2022.Totuși, compania chineză a asigurat că va onora toate comenzile primite deja.

Astfel, comenzile din Rusia ce privesc produsele companiei Huawei nu vor mai putea fi plasate nici online, nici prin intermediul aplicației de vânzări.

Compania Huawei renunță la afacerile cu Rusia

Începând din iunie 2022, Huawei decidea să închidă inclusiv unele magazine fizice de pe teritoriul Federației Ruse, la acel moment fiind anunțate a fi fost închise patru din cele 19 magazine. De la începutul invaziei asupra Ucrainei, aproximativ 1.200 de companii mari au decis să renunțe la piața de desfacere rusă.

În mai 2022, Huawei a început să ignore cererile formulate de operatorii din telecomunicații, dar și de Ministerul Digitalizării, care s-au confruntat cu mari probleme, din pricina deciziei marii companii de a nu mai încheia noi contracte de furnizare a unor echipamente de rețea și dispozitive mobile spre Rusia.

China reduce importurile la echipamente digitale către Rusia

În martie 2022, giganții tehnologici din China au redus cu 40% importurile la laptop-uri, cu 66% cele la smartphone-uri și cu 98% a echipamentelor de telecomunicații, raportat la luna februarie 2022. Pe de altă parte, livrările de mărfuri din Turcia către Rusia au crescut cu 52% în luna iunie 2022, comparativ cu luna mai, un total de 791,4 milioane de dolari.

Huawei este o companie multinațională producătoare de echipamente de telecomunicații din Republica Populară Chineză. Firma a avut vânzări de 17,7 miliarde de dolari în anul 2018. De asemenea, și-a lansat produsele și serviciile în mai mult de 170 de țări, iar din 2011 a servit 45 dintre cei mai mari 50 de operatori de telecomunicații. Rețelele sale, peste 1500 la număr, ajung la o treime din populația lumii.

Putin avertizează că sancțiunile date de Europa vor avea consecințe catastrofale pe piața energiei

Drept răspuns, Vladimir Putin a declarat, la începutul lunii iulie 2022, că dacă vor fi impuse în continuare sancțiuni împotriva Rusiei, prețurile pe piața energetică ar putea „crește catastrofal”, lovind din plin gospodăriile din Europa cu facturi mari la utilități.

Putin a susținut, în cadrul unei emisiuni televizate, că știe că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești, dar sancțiunile împotriva țării sale vor duce la o creștere a prețurilor la gaz pe piață și la o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali.

„Toate acestea arată încă o dată că sancțiunile impuse Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le dau aceste măsuri. Folosirea lor în continuare poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața globală a energiei”, a declarat Vladimir Putin, într-o întâlnire cu oficiali ruși.

Sancțiunile împotriva Rusiei au crescut accelerat prețurile la gaze

Prețurile europene la gaze au crescut accelerat încă din anul 2021, deoarece oferta nu a reușit să țină pasul cu cererea determinată de redresarea după pandemia de coronavirus, potrivit Agerpres, care citează AFP.

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, gazele au început să se vândă și mai scump, iar prețul spot de referință a devenit de peste două ori mai mare decât cel de la închiderea din 23 februarie.

Rusia a început să reducă fluxurile de gaze către Europa în a doua jumătate a anului 2021, livrările prin cele trei rute principale de conducte scăzând cu aproximativ 20% față de a doua jumătate a anului 2020. În ultimele luni, Rusia a întrerupt fluxurile către Bulgaria, Polonia, Finlanda, furnizorul danez Orsted, firma olandeză Gasterra și Shell pentru contractele sale din Germania, după ce toate au respins cererea Moscovei de a trece la plăți în ruble.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.