Putin, părăsit de ultimul prieten important. Decizia Chinei nu lasă loc de interpretări

Compania Huawei din China, unul dintre marii furnizori de echipamente de telecomunicații din întreaga lume, a decis să închidă magazinul online Vmall, dar și aplicația proprie, începând din 1 august 2022.Totuși, compania chineză a asigurat că va onora toate comenzile primite deja.

Astfel, comenzile din Rusia ce privesc produsele companiei Huawei nu vor mai putea fi plasate nici online, nici prin intermediul aplicației de vânzări.

Compania Huawei renunță la afacerile cu Rusia

Începând din iunie 2022, Huawei decidea să închidă inclusiv unele magazine fizice de pe teritoriul Federației Ruse, la acel moment fiind anunțate a fi fost închise patru din cele 19 magazine. De la începutul invaziei asupra Ucrainei, aproximativ 1.200 de companii mari au decis să renunțe la piața de desfacere rusă.

În mai 2022, Huawei a început să ignore cererile formulate de operatorii din telecomunicații, dar și de Ministerul Digitalizării, care s-au confruntat cu mari probleme, din pricina deciziei marii companii de a nu mai încheia noi contracte de furnizare a unor echipamente de rețea și dispozitive mobile spre Rusia.

China reduce importurile la echipamente digitale către Rusia

În martie 2022, giganții tehnologici din China au redus cu 40% importurile la laptop-uri, cu 66% cele la smartphone-uri și cu 98% a echipamentelor de telecomunicații, raportat la luna februarie 2022. Pe de altă parte, livrările de mărfuri din Turcia către Rusia au crescut cu 52% în luna iunie 2022, comparativ cu luna mai, un total de 791,4 milioane de dolari.

Huawei este o companie multinațională producătoare de echipamente de telecomunicații din Republica Populară Chineză. Firma a avut vânzări de 17,7 miliarde de dolari în anul 2018. De asemenea, și-a lansat produsele și serviciile în mai mult de 170 de țări, iar din 2011 a servit 45 dintre cei mai mari 50 de operatori de telecomunicații. Rețelele sale, peste 1500 la număr, ajung la o treime din populația lumii.

Putin avertizează că sancțiunile date de Europa vor avea consecințe catastrofale pe piața energiei

Drept răspuns, Vladimir Putin a declarat, la începutul lunii iulie 2022, că dacă vor fi impuse în continuare sancțiuni împotriva Rusiei, prețurile pe piața energetică ar putea „crește catastrofal”, lovind din plin gospodăriile din Europa cu facturi mari la utilități.

Putin a susținut, în cadrul unei emisiuni televizate, că știe că europenii încearcă să înlocuiască resursele energetice rusești, dar sancțiunile împotriva țării sale vor duce la o creștere a prețurilor la gaz pe piață și la o creștere a costului resurselor energetice pentru consumatorii finali.

„Toate acestea arată încă o dată că sancțiunile impuse Rusiei provoacă mult mai multe daune țărilor care le dau aceste măsuri. Folosirea lor în continuare poate duce la consecințe și mai grave, fără exagerare, chiar catastrofale pe piața globală a energiei”, a declarat Vladimir Putin, într-o întâlnire cu oficiali ruși.

Sancțiunile împotriva Rusiei au crescut accelerat prețurile la gaze

Prețurile europene la gaze au crescut accelerat încă din anul 2021, deoarece oferta nu a reușit să țină pasul cu cererea determinată de redresarea după pandemia de coronavirus, potrivit Agerpres, care citează AFP.

După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, gazele au început să se vândă și mai scump, iar prețul spot de referință a devenit de peste două ori mai mare decât cel de la închiderea din 23 februarie.

Rusia a început să reducă fluxurile de gaze către Europa în a doua jumătate a anului 2021, livrările prin cele trei rute principale de conducte scăzând cu aproximativ 20% față de a doua jumătate a anului 2020. În ultimele luni, Rusia a întrerupt fluxurile către Bulgaria, Polonia, Finlanda, furnizorul danez Orsted, firma olandeză Gasterra și Shell pentru contractele sale din Germania, după ce toate au respins cererea Moscovei de a trece la plăți în ruble.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Liniște în Republica Moldova! Deputatul PAS, Radu Marian, a ieșit din cortina neînțelegerii și a făcut lumină într-un caz care a stârnit un val de opinii crtice, meme-uri. Nu, persoanele cu demnitate publică nu vor primi arme fără să treacă pe la medic și fără să știe pe ce parte se ține pistolul.

„Era doar un proiect. La primele etape. Era doar o idee. Proastă, desigur. Dar știți cum e, toate proiectele mari încep cu o prostie mică”, a explicat calm deputatul Marian, răspunzând „la mai multe întrebări primite pe subiect”.

Se pare că un grup de funcționari de la Ministerul Afacerilor Interne, probabil inspirați de filmele cu Chuck Norris și visând la o Moldovă unde fiecare șef de direcție are pistol în sertar, s-au gândit să sară peste psihologi și instructori, că doar ce e aia – o formalitate pentru muritorii de rând.

Proiectul prevedea, nici mai mult nici mai puțin, decât exceptarea „persoanelor cu demnitate publică” de la controlul medical și cursurile de instruire pentru portul de armă. Că, vorba aia, demnitatea bate evaluarea psihologică.

„E bine că a fost retras”, ne asigură Radu Marian, adăugând cu sinceritate dezarmantă că ideea a fost, cităm, „foarte proastă și neinspirată”. Nu e clar dacă proastă pentru că a fost gândită, sau pentru că a fost aflată de public, dar oricum e bine că a dispărut.

Surse din umbră spun că următorul proiect ar fi putut permite miniștrilor să conducă fără permis, iar deputaților să prescrie rețete, dar din fericire, cetățenii au intervenit la timp și au stricat tot vibe-ul legislativ.

Până atunci, liniștiți-vă: funcționarii publici nu vor fi înarmați (legal) fără testare. Nu pentru că n-ar vrea unii, ci pentru că s-a prins internetul.