O nouă „profeție” a lui Bill Gates. Ce a mai prezis de această dată

Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, „pariază pe prăbușirea totală” a Bitcoin, după ce valoarea acestora a scăzut cu 15% în weekend. Scăderea valorii Bitcoin a venit după ce aceasta a înregistrat o valoare record, de peste 64.000 de dolari pe 14 aprilie, după lansarea Conibase Global Inc., cea mai mare bursă din Statele Unite. Chiar dacă prețul Bitcoin a rămas relativ constante după aceea, valoarea sa este în prezent mai mica cu 24% de săptămâna trecută. Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, consideră că lucrurile vor continua să se înrăutățească odată cu trecerea timpului.

Prețul Bitcoin este în prezent de 49.000 USD, conform graficului de mai jos:

Afirmațiile lui Bill Gates datează din 2013 când a numit criptomonedele drept active adăugând că acestea se vor afla în viitor „într-o zonă în care guvernele vor menține un rol dominant”.

Bill Gates și-a nuanțat ulterior afirmațiile despre Bitcoin, în 2021, cofondatorul Microsoft afirmând: „Nu dețin Bitcoin, așa că am o viziune neutră. Mutarea fondurilor într-o formă digitală și reducerea costurilor de tranzacționare este ceva ce face Fundația Gates în țările în curs de dezvoltare”.

Însă a adăugat: „Dar acolo o facem astfel încât să puteți inversa tranzacțiile, astfel încât să aveți o vizibilitate totală a acestora. Bitcoin poate fluctua într-o manieră lipsită de transparență. Nu aveți o modalitate de a prezice modul în care va evolua.”

Cu toate acestea, Gates a concluzionat că Bitcoin este o „bulă care se va sparge”.

Pe 13 aprilie, prețul Bitcoin a atins un nivel record de 64.000 de dolari. Dar a scăzut cu mai mult de 9% duminică, conform datelor CoinDesk. Valoarea mai multor criptomonede a scăzut masiv, de asemenea, precum scăderea Ethereum, a doua cea mai răspândită criptomonedă, ce a înregistrat o scădere de 10%, prețul acesteia a ajuns la 2.145 USD.

Articol preluat de pe blogul autorului

#Bill Gates #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.