Moldova, țara muncii la negru! Autoritățile ridică din umeri. Scapă printre degete miliarde de lei

Din datele indirecte la care am acces, salariile într-o companie din Republica Moldova au o pondere de 30% în UE este de 50%. Or, 20% se duc la patroni sau la salariați ca bani nedeclarați oficial, a declarat ministrul Muncii, Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Puncte de reflecție” de la Vocea Basarabiei.

„Cotizațiile la CNAS se cifrează anual la 18 miliarde de lei, respectiv 6 miliarde sunt salarii achitate în plic”, a explicat Spatari.

Potrivit ministrului, o soluție ar fi eficientizarea controlului de către Inspectoratul muncii.

„În prezent Inspecția muncii nu desfășoară controale pe munca nedeclarată, dacă nu este sesizată. Și chiar și atunci când e sesizată verifică doar situația unei persoane or, nu e normal acest lucru. Vom consolida atribuțiile instituției. Am înaintat modificări la lege și care așteptăm să fie aprobate de Parlament”, a punctat ministrul.

Studiul „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, arată că dacă la începutul anilor 2000, economia neobservată constituia 1/3 din PIB, atunci către 2007 acest indicator s-a diminuat până la puțin peste /5 din PIB. După criza din 2009 până la cea din 2014/2015, ponderea economiei informale a crescut lent și s-a majorat de la 22 la circa 24%. O creștere mai accelerată a economiei informale s-a înregistrat după 2016, astfel încât în 2018 s-a ajuns la o cotă de peste 28% în PIB.

Conform analizei, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate. Cea mai pronunțată percepție privind practicarea „salariilor în plic” este în sectorul HoReCa (activități de cazare și alimentare publică), unde 44% din respondenți consideră că aceste practici sunt răspândite mult sau aproape în fiecare companie, iar altele 30% consideră că acestea sunt răspândite într-o oarecare măsură. De asemenea, două treimi (62%) dintre persoanele intervievate afirmă că întreprinderile din industria lor recurg la plățile neoficiale mai degrabă pentru a supraviețui, iar circa un sfert dintre aceștia cred că persoanele juridice fac plăți neoficiale mai degrabă din propria alegere, pentru a se îmbogăți. La sondaj au participat 1200 de persoane fizice și 600 persoane juridice.

#spatari #negru #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova mai are de achitat aproximativ 1,7 miliarde de lei, bani care reprezintă datorii istorice la subvențiile agricole acumulate în perioada 2024–2025. Ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, susține că autoritățile examinează inclusiv posibilitatea acoperirii acestor restanțe din fondurile Uniunii Europene din anul 2028, însă recunoaște că, deocamdată, nu există nicio garanție în acest sens.

Potrivit oficialului, valoarea inițială a restanțelor era de aproximativ 2,1 miliarde de lei, dintre care circa 400 de milioane de lei au fost deja achitate sau se află în proces de achitare.

„La moment, au fost achitate sau sunt în proces de achitare circa 400 de milioane, mai rapid decât am propus noi, doar să facem începutul în 2027. Deci acum vorbim de o sumă de 1,7 miliarde de lei, datorii istorice din 2024–2025”, a declarat Osmochescu.

Ministrul a precizat că aceste datorii provin din angajamente asumate anterior de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), subliniind că, din punct de vedere juridic, nu reprezintă obligații contractuale asumate direct de Guvern sau de Ministerul Agriculturii.

„În primul rând, nu sunt obligațiuni contractuale asumate de către statul Republica Moldova. Nu de Guvern, Ministerul Agriculturii sau AIPA. Sunt niște asumări istorice, din 2024–2025”, a explicat oficialul.

În ceea ce privește identificarea resurselor financiare pentru achitarea restanțelor, Osmochescu a făcut referire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene, care va intra în vigoare în 2028.

Potrivit ministrului, propunerea Comisiei Europene pentru următorul ciclu bugetar este de aproximativ 2 trilioane de euro, o parte importantă a fondurilor fiind destinată inclusiv agriculturii și programelor de sprijin pentru statele candidate la aderare.

Oficialul a menționat instrumentul „Europa Globală”, care ar putea oferi Republicii Moldova acces la resurse financiare suplimentare, inclusiv prin mecanismele administrate de AIPA.

„Din 2028, accesând fondurile europene prin AIPA, noi putem vorbi despre potențiala acoperire și a acestor obligații. Dar este prematur la moment să vorbim, pentru că noi nu cunoaștem care va fi bugetul Uniunii Europene începând cu 2028”, a declarat ministrul Agriculturii.

Deocamdată, însă, nu există o decizie privind finanțarea acestor restanțe din bugetul european. Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034, în valoare de aproape 2 trilioane de euro, se află încă în procesul de negociere și aprobare.