10 tendințe în marketingul din 2021 recomandate de o companie din Moldova

29 Apr. 2021, 07:00
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
29 Apr. 2021, 07:00 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Pe pagina de Facebook, compania Purple prezintă 10 tendințe în marketingul digital. Iată ce instrumente și tehnici și-au demonstrat eficiența în creșterea vânzărilor în ultimii 5 ani.

1. Recenziile

Accesul prea ușor și rapid a multor afaceri pe Social Media a provocat scăderea calității și a încrederii în reclame. Anume din acest motiv, oamenii preferă să cumpere de la „branduri verificate sau cel puțin recomandate de un om real”. Dacă aveți clienți mulțumiți, nu uitați să le cereți părerea. Pe de altă parte, recenziile negative ajută mult la îmbunătățirea serviciilor.

2. Adaptarea la nevoile clienților

Modificați-vă produsele/serviciile după gusturile și cerințele clienților. Creați programe de loializare reieșind din doleanțele lor. Customer care rules the world în secolul XXI.

3. Crearea serviciilor adiționale

Ascultați-vă clienții și creați, pentru ei, servicii adiționale, pe care să le utilizeze de mai multe ori. Dacă un client pleacă mulțumit de la brand, șansele să cumpere a doua oară cresc considerabil.

4. Îmbunătățirea produsului/serviciului

În ultimii ani, afacerile se concentrează prea mult pe vânzare, și nu pe loializare. Atunci când produsul este de calitate, e mai simplu să motivezi cumpărarea repetată. Aveți grijă la toate acțiunile de promovare, vânzare și post-vânzare.

5. Generarea de conținut video

Creați reviews pentru produse și servicii, colectați recenzii video, filmați tot ce se întâmplă în procesul de producere. Oamenii cred în ceea ce nu e trucat, simulat, ci redat în realitatea ei, așa cum este ea.

6. Selectarea corectă a rețelelor sociale

Promovarea pe Social Media funcționează, e clar. Dar nu toate afacerile sunt la fel și ceea ce prinde pe Instagram într-un caz poate să nu prindă în altul. Alegeți cu atenție și seriozitate platformele potrivite.

7. Utilizarea Messengerilor în comunicarea cu clienții

Statisticile arată că 56% din clienți preferă să scrie un mesaj online brandului decât să sune la Serviciul de informații. Miliardele de utilizatori de Facebook, Telegram și WhatsApp vă pot deveni clienți. Încercați să înlocuiți apelurile la rece cu vânzarea pe Messenger și veți simți diferența.

8. Pâlniile de vânzare

Pandemia a înlocuit cumpărăturile din impuls cu cele raționale. Multe companii și-au revizuit politica de prețuri și au început să stimuleze mai inteligent vânzările. Pâlniile au devenit mai bine structurate: Lead magnet – Tripwire – Main offer.

9. Atragerea liderilor de opinie

Creați așa produse pe care leaderii de opinie din rândul publicului țintă și-ar dori să le promoveze. Astfel, reclama va avea aspectul conținutului nativ. Și nu uitați de coduri personalizate pentru a urmări conversiile.

10. Chatboții

Roboții sunt extrem de utili în întrebările simple și sunt disponibili 24/24 să răspundă clienților. Aveți însă grijă să „introduceți” comunicarea cu un om real acolo unde o cere clientul și situația. Conform statisticilor, 53% dintre oameni sunt mai predispuși să cumpere de la afaceri care comunică cu ei (le trimit mesaje periodic).

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.