Pentru a supravieţui, Putin trebuie să amplifice războiul

22 Sept. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Sept. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Mobilizarea parţială a armatei ruse şi „referendumurile” din estul Ucrainei, organizate pe fugă, sunt dovezi de slăbiciune. Putin şi-a făcut calcule greşite şi zeci de mii de ruşi plătesc cu viaţa pentru asta.

Nu poate da înapoi. Dacă pierde războiul de agresiune împotriva Ucrainei, Putin va pierde puterea, poate chiar mai mult. Acelaşi lucru este valabil şi pentru politicieni din guvern şi din Duma, care şi-au legat soarta şi la bine şi la rău de liderul de la Kremlin. Aceştia sunt în panică. Pe fundalul succesului ucrainean la operaţiunea de recucerire a ţării lor, Moscova este cu adevărat ameninţată de o înfrângere militară. Una, la care nimeni din Moscova nu s-a aşteptat. De aceea Putin a ordonat acum o mobilizare parţială, vrând să trimită pe front 300.000 de rezervişti. De la aceştia se aşteaptă să oprească avansul ucrainenilor; un avans care demonstrează starea dezolantă a armatei ruse.

Slăbit şi izolat?

Cu doar câteva zile în urmă, la marginea reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, desfăşurate în Uzbekistan, Putin, care se străduia să pară relaxat, a afirmat că Rusia nu se grăbeşte în Ucraina. În realitate, lumea l-a văzut atunci pe Putin slăbit şi izolat. Camerele de filmat au arătat un om care a îmbătrânit, pe care ceilalţi şefi de stat şi de guvern l-au lăsat să aştepte. Putin a stat cuminte pe o canapea, ascultând ce au aceştia de spus. Turcia, India şi chiar China au sugerat în public că resping războiul lui Putin şi sunt în favoarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Dintr-un motiv bine întemeiat: războiul împovărează economia mondială şi prin asta puterea acelor politicieni de la care Putin spera să obţină sprijin pentru războiul său de agresiune.

Kremlinul îşi schimbă linia

Din perspectiva Kremlinului, lucrurile nu mai puteau continua aşa. Reîntors la Moscova, Putin se grăbeşte foarte tare să-şi schimbe linia. În cele din urmă, mobilizarea parţială este o recunoaştere a slăbiciunii militare în estul Ucrainei. Prin anunţul că în decurs de câteva zile se va „vota” în teritoriile cucerite aderarea la Federaţia Rusă, devine evident că ucrainenii nu vor să se alăture Rusiei. Fiindcă referendumuri desfăşurate în faţa ţevilor de armă, în ruine, nu vor fi luate în serios de nimeni în întreaga lume.
Putin vrea să-şi asigure prada.

Teritoriile ocupate urmează să devină parte a Federaţiei Ruse. Atunci Putin va putea chema la folosirea tuturor mijloacelor militare pentru apărarea ţării. „Operaţiunea militară specială”, limitată în timp şi spaţiu, cu care majoritatea ruşilor nu aveau nimic a face în viaţa lor de zi cu zi, se transformă, retoric, în apărarea „pământului sfânt al Rusiei”, cu toate mijloacele, inclusiv cu arme atomice.
Sfârşitul „operaţiunii speciale”

Nu trebuie să fii un mare profet pentru a prevesti sfârşitul rapid al termenului de „operaţiune militară specială”. El va fi înmormântat de propaganda Kremlinului. În locul său vor apărea minciuni tot mai nebuneşti şi nebuloase, invenţii şi ameninţări, prin care televiziunea de stat încearcă să-i îndoctrineze pe ruşi. Deja de pe acum se afirmă că Rusia nu poartă un război împotriva Ucrainei, ci se apără în Ucraina împotriva SUA şi a Marii Britanii. Asta s-o creadă cine vrea.

Faptul că Putin se joacă din nou cu focul va fi luat în serios de liderii lumii, reuniţi în prezent la Adunarea Generală a ONU de la New York. Dar politica lor faţă de Moscova nu se va prea schimba. Kievul va primi în continuare arme, armata sa va continua să lupte. ŞI cei 300.000 de rezervişti ruşi? Ei încă nu au fost niciodată la război, sunt prost echipaţi. Sunt capi de familie, bărbaţi scoşi împotriva propriei voinţe din viaţa cotidiană. În Ucraina vor avea misiunea să apere Rusia – alături de infractori şi mercenari din Cecenia. Aşa ceva nu poate sfârşi bine. Vor vedea cu proprii ochi că ucrainenii nu vor să aparţină de Rusia. Zeci de mii de bărbaţi vor muri pentru ca Putin şi anturajul său să poată rămâne la putere, pentru a nu da socoteală pentru crimele lor la adresa propriului popor. Aceasta este tragedia propriu-zisă a celei mai recente decizii greşite luate de liderul de la Kremlin.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!