Pentru a supravieţui, Putin trebuie să amplifice războiul

22 Sept. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Sept. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Mobilizarea parţială a armatei ruse şi „referendumurile” din estul Ucrainei, organizate pe fugă, sunt dovezi de slăbiciune. Putin şi-a făcut calcule greşite şi zeci de mii de ruşi plătesc cu viaţa pentru asta.

Nu poate da înapoi. Dacă pierde războiul de agresiune împotriva Ucrainei, Putin va pierde puterea, poate chiar mai mult. Acelaşi lucru este valabil şi pentru politicieni din guvern şi din Duma, care şi-au legat soarta şi la bine şi la rău de liderul de la Kremlin. Aceştia sunt în panică. Pe fundalul succesului ucrainean la operaţiunea de recucerire a ţării lor, Moscova este cu adevărat ameninţată de o înfrângere militară. Una, la care nimeni din Moscova nu s-a aşteptat. De aceea Putin a ordonat acum o mobilizare parţială, vrând să trimită pe front 300.000 de rezervişti. De la aceştia se aşteaptă să oprească avansul ucrainenilor; un avans care demonstrează starea dezolantă a armatei ruse.

Slăbit şi izolat?

Cu doar câteva zile în urmă, la marginea reuniunii Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, desfăşurate în Uzbekistan, Putin, care se străduia să pară relaxat, a afirmat că Rusia nu se grăbeşte în Ucraina. În realitate, lumea l-a văzut atunci pe Putin slăbit şi izolat. Camerele de filmat au arătat un om care a îmbătrânit, pe care ceilalţi şefi de stat şi de guvern l-au lăsat să aştepte. Putin a stat cuminte pe o canapea, ascultând ce au aceştia de spus. Turcia, India şi chiar China au sugerat în public că resping războiul lui Putin şi sunt în favoarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Dintr-un motiv bine întemeiat: războiul împovărează economia mondială şi prin asta puterea acelor politicieni de la care Putin spera să obţină sprijin pentru războiul său de agresiune.

Kremlinul îşi schimbă linia

Din perspectiva Kremlinului, lucrurile nu mai puteau continua aşa. Reîntors la Moscova, Putin se grăbeşte foarte tare să-şi schimbe linia. În cele din urmă, mobilizarea parţială este o recunoaştere a slăbiciunii militare în estul Ucrainei. Prin anunţul că în decurs de câteva zile se va „vota” în teritoriile cucerite aderarea la Federaţia Rusă, devine evident că ucrainenii nu vor să se alăture Rusiei. Fiindcă referendumuri desfăşurate în faţa ţevilor de armă, în ruine, nu vor fi luate în serios de nimeni în întreaga lume.
Putin vrea să-şi asigure prada.

Teritoriile ocupate urmează să devină parte a Federaţiei Ruse. Atunci Putin va putea chema la folosirea tuturor mijloacelor militare pentru apărarea ţării. „Operaţiunea militară specială”, limitată în timp şi spaţiu, cu care majoritatea ruşilor nu aveau nimic a face în viaţa lor de zi cu zi, se transformă, retoric, în apărarea „pământului sfânt al Rusiei”, cu toate mijloacele, inclusiv cu arme atomice.
Sfârşitul „operaţiunii speciale”

Nu trebuie să fii un mare profet pentru a prevesti sfârşitul rapid al termenului de „operaţiune militară specială”. El va fi înmormântat de propaganda Kremlinului. În locul său vor apărea minciuni tot mai nebuneşti şi nebuloase, invenţii şi ameninţări, prin care televiziunea de stat încearcă să-i îndoctrineze pe ruşi. Deja de pe acum se afirmă că Rusia nu poartă un război împotriva Ucrainei, ci se apără în Ucraina împotriva SUA şi a Marii Britanii. Asta s-o creadă cine vrea.

Faptul că Putin se joacă din nou cu focul va fi luat în serios de liderii lumii, reuniţi în prezent la Adunarea Generală a ONU de la New York. Dar politica lor faţă de Moscova nu se va prea schimba. Kievul va primi în continuare arme, armata sa va continua să lupte. ŞI cei 300.000 de rezervişti ruşi? Ei încă nu au fost niciodată la război, sunt prost echipaţi. Sunt capi de familie, bărbaţi scoşi împotriva propriei voinţe din viaţa cotidiană. În Ucraina vor avea misiunea să apere Rusia – alături de infractori şi mercenari din Cecenia. Aşa ceva nu poate sfârşi bine. Vor vedea cu proprii ochi că ucrainenii nu vor să aparţină de Rusia. Zeci de mii de bărbaţi vor muri pentru ca Putin şi anturajul său să poată rămâne la putere, pentru a nu da socoteală pentru crimele lor la adresa propriului popor. Aceasta este tragedia propriu-zisă a celei mai recente decizii greşite luate de liderul de la Kremlin.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.