Băncile din Rusia au pierdut 25,5 miliarde de dolari în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina

Băncile din Rusia au pierdut 1.500 de miliarde de ruble (25,5 miliarde de dolari) în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina, potrivit unui oficial al băncii centrale din această ţară, citat de Reuters.

Maxim Liubomudrov, şeful departamentului pentru reglementări al băncii centrale, care supraveghează cele mai mari bănci din Rusia, a a spus că este vorba despre un nivel ”acceptabil” al pierderilor şi că guvernul a avut planuri pregătite pentru a susţine băncile în timpul crizei.

În pofida ordinului de mobilizare al preşedintelui Vladimir Putin, din această săptămână, rubla rusească a atins vineri cel mai înalt nivel faţă de dolarul american şi euro din luna iulie, în tranzacţiile de la Moscova.

Astfel, rubla a avansat cu 3,5%, la 56,79 unităţi pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din 22 iulie.

Controalele valutare şi plăţile de taxe de la sfârşitul lunii, prin care exportatorii ruşi îşi transformă câştigurile în valută străină în ruble pentru a face plăţi către Trezorerie, oferă un impuls rublei, în pofida factorilor geopolitici contrari, spun analiştii.

După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, guvernul şi banca centrală din Rusia au luat măsuri stricte privind circulaţia capitalului şi protejarea rublei, iar în urma acestora moneda rusească a consemnat în acest an cea mai bună evoluţie la nivel global. Ulterior, banca centrală rusă a relaxat o parte din controalele capitalulu, pe fondul îngrijorărilor că puterea rublei afectează activităţile economice.

#pirderi #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a avut o întrevedere cu Kenji Okamura, director general adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul Reuniunilor anuale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, care se desfășoară la Washington în perioada 13–18 octombrie 2025.

Discuțiile s-au concentrat pe perspectivele economice globale și regionale, pe reziliența economiei Republicii Moldova și pe rolul BNM în consolidarea stabilității financiare și promovarea reformelor structurale, în linie cu obiectivul de aderare la Uniunea Europeană.

Anca Dragu a prezentat evoluțiile macroeconomice recente, accentuând menținerea unui sector bancar solid și bine capitalizat, progresele în guvernanță și transparență, precum și modernizarea infrastructurii de plăți. Ea a subliniat că operarea Moldovei în Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA) confirmă maturizarea cadrului instituțional și apropierea de standardele europene.

Kenji Okamura a remarcat aderarea la SEPA drept un semnal de încredere al partenerilor internaționali în soliditatea sistemului financiar moldovenesc, menționând și finalizarea cu succes a exercițiului FSAP (Programul de Evaluare a Sectorului Financiar) realizat de FMI și Banca Mondială. Evaluarea a vizat calitatea reglementării și supravegherii bancare, capacitatea de gestionare a crizelor și accesul IMM-urilor la finanțare.

„Vom continua parcursul european al Republicii Moldova cu aceeași consecvență și încredere: stabilitate, transparență și reforme. Prin modernizarea infrastructurii de plăți și consolidarea guvernanței, apropiem sistemul financiar al Republicii Moldova de standardele europene și contribuim la creșterea încrederii și a rezilienței economice”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

În perioada următoare, BNM și FMI vor aprofunda cooperarea pentru consolidarea cadrului macroprudențial și sporirea stabilității sistemului financiar național.