Băncile din Rusia au pierdut 25,5 miliarde de dolari în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina

25 Sept. 2022, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2022, 10:16 // Actual //  bani.md

Băncile din Rusia au pierdut 1.500 de miliarde de ruble (25,5 miliarde de dolari) în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina, potrivit unui oficial al băncii centrale din această ţară, citat de Reuters.

Maxim Liubomudrov, şeful departamentului pentru reglementări al băncii centrale, care supraveghează cele mai mari bănci din Rusia, a a spus că este vorba despre un nivel ”acceptabil” al pierderilor şi că guvernul a avut planuri pregătite pentru a susţine băncile în timpul crizei.

În pofida ordinului de mobilizare al preşedintelui Vladimir Putin, din această săptămână, rubla rusească a atins vineri cel mai înalt nivel faţă de dolarul american şi euro din luna iulie, în tranzacţiile de la Moscova.

Astfel, rubla a avansat cu 3,5%, la 56,79 unităţi pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din 22 iulie.

Controalele valutare şi plăţile de taxe de la sfârşitul lunii, prin care exportatorii ruşi îşi transformă câştigurile în valută străină în ruble pentru a face plăţi către Trezorerie, oferă un impuls rublei, în pofida factorilor geopolitici contrari, spun analiştii.

După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, guvernul şi banca centrală din Rusia au luat măsuri stricte privind circulaţia capitalului şi protejarea rublei, iar în urma acestora moneda rusească a consemnat în acest an cea mai bună evoluţie la nivel global. Ulterior, banca centrală rusă a relaxat o parte din controalele capitalulu, pe fondul îngrijorărilor că puterea rublei afectează activităţile economice.

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.