Băncile din Rusia au pierdut 25,5 miliarde de dolari în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina

Băncile din Rusia au pierdut 1.500 de miliarde de ruble (25,5 miliarde de dolari) în urma problemelor provocate de conflictul din Ucraina, potrivit unui oficial al băncii centrale din această ţară, citat de Reuters.

Maxim Liubomudrov, şeful departamentului pentru reglementări al băncii centrale, care supraveghează cele mai mari bănci din Rusia, a a spus că este vorba despre un nivel ”acceptabil” al pierderilor şi că guvernul a avut planuri pregătite pentru a susţine băncile în timpul crizei.

În pofida ordinului de mobilizare al preşedintelui Vladimir Putin, din această săptămână, rubla rusească a atins vineri cel mai înalt nivel faţă de dolarul american şi euro din luna iulie, în tranzacţiile de la Moscova.

Astfel, rubla a avansat cu 3,5%, la 56,79 unităţi pentru un dolar, cel mai ridicat nivel din 22 iulie.

Controalele valutare şi plăţile de taxe de la sfârşitul lunii, prin care exportatorii ruşi îşi transformă câştigurile în valută străină în ruble pentru a face plăţi către Trezorerie, oferă un impuls rublei, în pofida factorilor geopolitici contrari, spun analiştii.

După invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie, guvernul şi banca centrală din Rusia au luat măsuri stricte privind circulaţia capitalului şi protejarea rublei, iar în urma acestora moneda rusească a consemnat în acest an cea mai bună evoluţie la nivel global. Ulterior, banca centrală rusă a relaxat o parte din controalele capitalulu, pe fondul îngrijorărilor că puterea rublei afectează activităţile economice.

#pirderi #bănci #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.