Ce se va întâmpla dacă Vladimir Putin va folosi armele nucleare. Predicțiile unui expert britanic

Analiștii occidentali nu cred că Vladimir Putin își va duce la capăt amenințările cu folosirea armelor nucleare, în contextul răzbiului din Ucraina. Aceștia cred că dictatorul de la Kremlin nu va fi lăsat de aliații săi să folosească armele de distrugere în masă. Ei cred că este vorba despre o cacealma prin care Putin încearcă un nou șantaj la adresa țărilor occidentale, după amenințarea cu tăierea gazelor care nu a mers foarte bine.

Mai mulți analiști consideră că Vladimir Putin joacă la cacealma atunci când amenință cu folosirea armelor de distrugere în masă. Tot în acest context prezintă și mobilizarea celor 300.000 de rezerviști ruși care urmează să fie trimiși în război, pe frontul din Ucraina.

Experții cred că este reacția unui lider care minte sau care nu înțelege în ce situație se află. Aceștia sunt de părere că aliații săi nu l-ar lăsa să folosească armele nucleare și să pună în pericol inclusiv existența statului rus.

Peter Duncan, profesor la Școala de Studii Slave și Est-Europene de la University College London (UCL), este de părere că aliații lui Putin l-ar elimina înainte ca acesta să-și pună în practică amenințările cu folosirea armelor nucleare. În opinia sa, Putin este rupt de realitate, când face se folosește de amenințarea nucleară.

„Pur și simplu nu înțelege nici Rusia, nici ceea ce gândesc oamenii în străinătate, cu alte cuvinte de pretutindeni. Și de aceea fac greșeală după greșeală”, a declarat Peter Duncan.

Profesorul britanic este de părere că acest lucru se datorează în parte faptului că aliații lui Putin și propriul său serviciu de securitate se tem de el și îl induc în eroare. Aceștia îi prezintă o altă situație de fapt decât cea reală, astfel că Putin nu are informații corecte despre ceea ce se întâmplă pe teren în Ucraina.

„Oamenilor le este frică să-i spună adevărul. În special, FSB – Serviciul de Informații al Rusiei – se teme să-i spună adevărul, așa că el nu știe ce se întâmplă”, spune Peter Duncan.

Expertul crede că aliații lui Vladimir Putin vor interveni înainte ca acesta să apese butonul nuclear și probabil chiar îl vor elimina, dacă va încerca să meargă până la capăt. În acest scenariu, profesorul crede că aceștia „ar trebui să atragă oameni din FSB care să-i ajute să-l omoare pe Putin”.

„Încă cred că, dacă Putin ar începe să folosească arme nucleare, sau dacă i-ar ordona lui Șoigu (ministrul Apărării) și Gherasimov (șeful Statului Major al Forțelor Armate) să folosească arme nucleare, nu să le desfășoare, ci să le folosească undeva în Ucraina, cred că este foarte probabil ca [ei] să refuze și apoi să fie nevoiți să meargă împotriva lui Putin și să-l omoare pentru că nu ar fi ascultat de un ordin”, a detaliat Duncan, după cum relatează publicația spaniolă 20 Minutos, conform Rador.

#arma #expert #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.