Ucraina năruie speranța Chișinăului! Kievul ia în calcul interzicerea exporturilor de energie în Moldova

Ucraina ia în calcul interzicerea exporturilor de energie electrică către țările vecine, așteptându-se să fie nevoită să ia măsuri de raționalizare a consumului iarna aceasta din cauza opririi producției la centrala nucleară de 6.000 MW de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, ca urmare a preluării controlului asupra acesteia de către trupele ruse de ocupație.

Dacă acest lucru se va întâmpla, cel mai mult ar avea de suferit Republica Moldova, scrie publicația britanică de specialitate ICIS.

Alimentarea cu electricitate a Moldovei depinde covârșitor de centrala pe gaze de 2.500 MW Cuciurgan din regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. Însă această dependență a fost redusă după ce, alături de Ucraina, Moldova s-a desprins energetic anul acesta de spațiul ex-sovietic, cele două țări sincronizându-și sistemele energetice de cel al Europei occidentale, ceea ce a stimulat și importurile de energie din Ucraina.

″Devine limpede că, odată cu startul sezonului de încălzire, infrastructura critică va fi principala țintă (a atacurilor rusești – n.r.). Ministerul Energiei și industria de profil fac tot ce le stă în putință pentru a preveni consecințele potențiale ale atacurilor cât mai repede posibil. Ucraina este interesată să își majoreze exporturile de electricitate. Cu toate acestea, în condiții de război, e dificil să prevezi orice scenariu. Prioritatea rămâne alimentarea cu energie a ucrainenilor″, a declarat pentru ICIS o sursă apropiată Ministerului Energiei de la Kiev.

Comunitatea Energiei, organizația internațională creată pentru cooperare și pentru armonizarea legislației în domeniu între țările UE și câteva state ex-sovietice și din Balcani, a atras atenția Ucrainei că, din informațiile sale, primul vecin către care exporturile de energie vor fi interzise de către Kiev va fi chiar Republica Moldova, de la 1 octombrie, ceea ce ar reprezenta o formă de discriminare.

″Suntem în mod special îngrijorați cu privire la Moldova, care, potrivit informațiilor noastre, ar urma să fie tăiată de la electricitatea ucraineană pe 1 octombrie, înaintea altor părți. Dincolo de implicațiile juridice, acest lucru prejudicia în mod aparte sistemul energetic moldovenesc și pe clienții săi. După cum știți, Moldova se află într-o situație de extremă dependență în ceea ce privește alimentarea cu electricitate și s-a bazat pe schimburile comerciale cu Ucraina în proporție semnificativă în ultimele luni″, se arată într-o scrisoare adresată de Comunitatea Energiei ministrului de resort al Ucrainei German Galușenko, citată de ICIS.

#Energie #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.