Războiul de la graniță și scumpirile îi îngrijorează pe moldoveni! Au vândut mai puțini euro și dolari

Situația economică complicată, dar și războiul de la graniță îi îngrijorează pe moldoveni. În rezultat aceștia au vânt mai puțină valută în luna septembrie, potrivit informațiilor Bănicii Naționale a Moldovei.

Astfel, populația a vândut la casele de schimb valutar echivalentul a 293 milioane USD în luna septembrie, cu 37,6 milioane USD mai puțin față de luna august. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (93,0%).

Cererea netă de valută din partea agenților economici s-a comprimat și ea cu 9,0 milioane USD (-3,1%), la 283,2 mil. USD.

Urmare a excedentului de valută în piață, BNM a intervenit cu procurări în sumă de 28,6 mil. USD.

Referindu-se la cursul valutar, banca centrală susține că în luna septembrie leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 0,6% în raport cu dolarul SUA, până la 19,4072 USD/MDL comparativ cu 19,2996 USD/MDL în luna august. Potrivit valorilor de la finele lunii septembrie, leul s-a depreciat cu 1,0%3 în raport cu dolarul SUA.

„Urmare a anticipărilor inflaționiste și a evoluției pieței ca urmare a majorării tarifelor la resursele energetice, care se manifestă la nivel internațional și, respectiv, în Republica Moldova, precum și situația geopolitică, BNM monitorizează cu atenție evoluțiile și va interveni prin politica sa monetară pentru a crea condiții adecvate pe piața monetară, de credit și valutară”, se arată în mesajul BNM.

#euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom