Republica Moldova pune piciorul în prag! Reduce gazul pentru Cuciurgan dacă va primi mai puțin curent

Republica Moldova va reduce livrările de gaz către regiunea stângă a Nistrului, dacă va primi mai puțină energie de la Centrala de la Cuciurgan, scrie moscowtimes.com.

„Fie vom fi aprovizionați cu energie electrică conform contractului în volumul maxim posibil, în funcție de volumele de gaz pe care le vom avea de la Gazprom, fie vom folosi gazul pentru propriile nevoi (…). Sper să semnăm un contract pentru noiembrie, iar ei să primească gaz atâta timp cât respectă contractul de furnizare a energiei electrice pe malul drept al Nistrului. Nu îndeplinești contractul, nu primești benzină”, a avertizat Spînu.

El și-a exprimat speranța că Moldova va primi cel puțin 45-50% din energia electrică. Anterior, centrala asigura 70% din consumul țării. Restul de 30% erau importate din Ucraina. După 15 octombrie, Ucraina, a cărei rețea electrică a fost lovită de bombardamentele rusești, a încetat să furnizeze energie electrică.

În același timp, Gazprom, invocând dificultăți tehnice la tranzitul gazelor prin Ucraina, a redus volumul livrărilor către Moldova cu aproape o treime. Din această cauză, Cuciurgan a fost nevoită să întrerupă alimentarea cu energie electrică.

Datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului se apropie de 10 miliarde de dolari. Pretinsele autorități de la Tiraspol încasează plățile pentru gaze de la consumatori, acumulându-le într-un „Cont de gaze” special, iar banii sunt folosiți pentru achitarea salariilor și pensiilor.

#Cuciurgan #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.