ȘOC pentru moldoveni! La iarnă, cheltuielile pentru căldură vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani

04 Nov. 2022, 13:47
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2022, 13:47 // Actual //  MD Bani

La iarnă, costurile pe care le vor suporta moldovenii, pentru a supraviețui din cauza majorării tarifelor la gazele naturale, agent termic și electricitate, vor fi de patru ori mai mari față de ultimii ani. Potrivit unui sondaj realizat de CBS Research, la comanda IDIS „Viitorul” arată că, 50% din populația Republicii Moldova este îngrijorată sau idee nu are cum va trece de iarnă, în special cei săraci, cei îndatorați și o bună parte din mediul rural.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a spus că, în acest an, Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent. Din 2000 și până în 2020 prețul gazelor naturale a crescut de patru ori, iar în 2022, într-un singur an, de peste șase ori, de la 4,3 lei a ajuns la 27 de lei.

„În mai puțin de un an a crescut mai mult decât în precedenții 20 de ani. Este o lovitură fără precedent asupra cetățenilor. La energia electrică avem o creștere de aproape trei ori, de la 1,6 lei în 2020 la 4,7 lei în 2022. Acest șoc energetic se răsfrânge asupra cheltuitelor moldovenilor pentru perioada rece a anului”, a spus Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, în sezonul de încălzire 2014-2015, cheltuielile moldovenilor pentru încălzire sa cifrat la circa 4 miliarde de lei. În  noul sezon, acestea vor crește de patru ori și vom ajunge la circa 15,7 miliarde de lei. La lemne și cărbune vor crește de la 1,6 miliarde de lei în 2021/2022 la 2,9 miliarde de lei în 2022/2023. Pentru cei cu încălzirea centralizată cheltuielile vor crește de la 2,4 miliarde de lei, sezonul trecut de încălzire, la 4 miliarde de lei în noul sezon de încălzire. Pentru cei care se vor încălzi cu gaz factura va crește de șase ori față de acum doi ani. De la 3,3 miliarde de lei anul trecut, la 8,9 miliarde de lei anul care vine.

Astfel, un kwh de căldură, pe baza gazelor naturale, va costa – 2,8 lei; 2,7 lei un kwh de căldură produs pe bază de agent termic; 1,2 lei – pe bază de cărbune; și 95 de bani – pe bază de lemn.

„În condițiile unei sărăcii a populației, în special din mediul rural și orașele mici, oamenii vor dori să se încălzească cu lemne anul acesta, deoarece este cu mult mai ieftin. Avem un risc enorm de defrișări ilegale de pădure. Cetățenii pentru a supraviețui în această iarnă vor evita să se încălzească cu gaz și vor trece la lemn”, a atenționat expertul.

Conform sondajului, 51,2% dintre moldoveni au menționat că se încălzesc în general cu lemne și cărbune; 37,3% – cu gaze naturale; 26% – cu lemne; 14,6% – au încălzire centralizată. Cu vreascuri și rămășițe vegetale – 12,6%; iar 6% – cu tizic. În Chișinău cu lemne și cărbune se încălzesc 4,8% și este vorba de cei din suburbii. În municipiul Bălți – 4,1%. Tizic în Chișinău este utilizat de către 0,7% dintre locuitori și este vorba de populația din suburbii.

„Pe teritoriul Republicii Moldova media este de circa 70% dintre cetățeni care se încălzesc cu lemne și cărbune. La sate, circa 80% din populație, spune că se va încălzi la iarnă cu lemne și cărbune, iar circa 11% cu tizic”, a declarat economistul.

Fiind întrebați cum își vor încălzi casa/apartamentul iarna care vine, 25,9% dintre respondenți au menționat – cu lemne și cărbune; 22% – cu gaze naturale; 18,6% – cu gaze naturale și lemne și cărbune; 16,5% – cu agent termic centralizat; 10,4% – cu lemne și vreascuri vegetale, iar 6,7% – cu tizic, vreascuri și lemne.

În funcție de numărul de gospodării, ținând cont de faptul că avem în țară 1 milion 130 de mii de gospodării, 292 de mii au afirmat că se vor încălzi cu lemne și cărbune; 118 mii – cu lemne și vreascuri vegetale; 76 de mii – cu tizic, vreascuri și lemne. În total 486 de familii. Altele 210 mii – cu lemne și cărbune, dar vor utiliza și gazele naturale; 248 de mii – cu gaze naturale, iar 186 de mii – cu agent termic centralizat.

Conform sondajului, 15% dintre moldoveni au declarat că veniturile familiei sunt suficiente și vor face față cheltuielilor; 11,3% au spus că au economii care le vor permite să facă față cheltuielilor; 5,6% au spus că se vor împrumuta ca să poată face față cheltuielilor; 14,7% se bazează pe ajutoarele de la Guvern; iar 48% nu știu cum vor trece de această iarnă.

„50% din cetățenii Republicii Moldova spun că vor ieși cumva din această iarnă. Ceilalți 50% declară că sunt îngrijorați sau nu știu cum vor ieși din această iarnă. Oamenii cu venituri de peste 20 de mii de lei, circa 5% din populația țării, declară că vor face față situației. Însă cea mai mare parte a populației este într-o problemă legată de felul în care vor trece această iarnă”, a afirmat analistul economic.

Potrivit sondajului, circa 22% dintre moldovenii de peste 60 de ani cred că banii care vor veni de la Guvern, sub formă de compensații, le vor permite să treacă de această iarnă. Dintre tineri, 22% au afirmat că banii pe care îi au  le vor permite să depășească iarna.

Expertul a mai menționat că oamenii care nu au datorii, nu au împrumuturi, gradul lor de îngrijorare este de 41,4%. În rândul celor care au datorii, dar întorc banii la timp, gradul de îngrijorare este de 41,3%. În rândul oamenilor cu datorii și probleme la întoarcerea datoriilor, gradul de îngrijorare este de 67,9%.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.