Cum avocatul Cazac îi dădea indicații lui Litvinenco să modifice legislația beneficiarilor finali în favoarea BERD

Pe site-ul moldova-leaks.com au fost scurse informații scandaloase de pe chat-ul de telegram al ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco. Unul dintre lucrurile interesante este discuția avocatului BERD, Octavian Cazac care îi indică lui Litvinenco cum trebuie să modifice legea cu privirea la participația companiilor străine în acționariatul companiilor locale, în condițiile în care BERD controlează portul Giurgiulești și este în acționariatul celor mai mari bănci Victoriabank și Maib.

„Tu pornești de la premisa că proiectul de lege nouă e gata de adoptare. El are multe probleme. De ex., el interzice statelor străine să dețină acțiuni, chiar și indirect, în activități strategice din MD. Fun fact: dacă e sa aplici legea așa cum e scrisă acum: si MoldovaGaz si VMTG (proprietar conductei Iași-Chișinău) vor trebui să facă exit (să își schimbe acționariatul), fiindcă sunt, la moment, controlați de state străine. Alin.(2) parca are în vedere BERD si IFC. Dar lipsește o definiție legala ce înseamnă instituții financiare internaționale”, îi spunea Cazac lui Litvinenco.

Cazac i-a trimis și un screeshot din lege cu ce ar trebui de modificat.

Litvinenco îi dădea asigurări lui Cazac că legea va fi aprobată în formula în care este, iar ulterior se va veni cu ajustări.

Mold-street.com a de dezvăluit, într-un material „Salvatorii lui Moser, sau cum sunt elaborate și modificate unele legi în Republica Moldova” cum anterior BERD prin intermediul avocatului său Octavian Cazac a modificat legislația cu privire le beneficiarul efectiv ca BERD să poată intra în posesia portului Giurgiulești.

Astfel, la 16 iulie 2020 Mathias von Tucher (director general al Danube Logistics), într-un mesaj adresat lui Octavian Cazac, anunță că „ideea este să prezentăm proiectul final al „Proiect Lege modificare (precizare beneficiar efectiv)” către EBA cât de curând posibil până mâine, pentru a primi aprobarea consiliului și pentru a redacta opinia experților în paralel”.

La 20 iulie 2020 are loc ședința de Guvern, în care amendamentele cu pricina sunt adoptate. La câteva minute de la aprobare, avocatul Octavian Cazac expedia un mesaj scurt: „Gov tocmai a aprobat legea și se îndreaptă spre Parlament”.

Pe 20 iulie 2020, documentul a fost inclus pe ordinea de zi a Parlamentului cu nr.340, chiar dacă a avut doar un singur aviz pozitiv – de la Comisia economie, buget și finanțe, în timp ce Comisia juridică, numiri și imunități nu a susținut proiectul.

După o examinare sumară, proiectul a fost votat de Parlament în prima lectură, ca apoi deputații să plece în vacanță, iar la începutul lunii decembrie 2020 documentul va fi retras din Legislativ.

În decembrie 2021, adică peste un an și patru luni de la tentativa din iulie 2020, într-un mesaj adresat lui Volker Recker, banker senior la BERD (în perioada 2001-decembrie 2021), Mathias von Tucher îl informa despre faptul BERD a pierdut un caz la Curtea de Apel Chișinău. Potrivit lui Tucher, cauza a fost examinată de judecătoarea Ala Malii, care anterior a emis și alte decizii nefavorabile Danube Logistics.

Oficial, de aproape un an, beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a achiziționat 100% din capitalul grupului de companii Danube Logistics.

Tranzacția a avut loc în Cipru și a generat mai multe dezbateri și semne de întrebare, referitor la modul cum autoritățile sunt puse în fața faptului împlinit.

#port #beneficiari #economie #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.