Vântul crizei a început să bată puternic în buzunarele Europei: Zilele în care se băgau bani grei în vacanţe apun încet

Europenii au început să-şi reducă semnificativ bugetele de vacanţe şi călătorii pe măsură ce creşterea costului vieţii a început să-şi pună amprenta pe buzunarele lor, scrie Bloomberg, citat de businessmagazin.ro.

Conform datelor şi analizelor realizate de Trivago, majoritatea europenilor vor căuta în perioada noiembrie-ianuarie să taie din banii de vacanţă şi deci să rezerve hoteluri mai ieftine, să facă călătorii mai scurte şi să vâneze orice reducere disponibilă.

Rezervările făcute prin platforma Trivago se află în prezent la nivelul de dinainte de pandemie şi de tulburările suferite de sectorul turismului pe tot globul. Tendinţele arată că europenii nu sunt încă gata să renunţe definitiv la vacanţe, însă vor fi din ce în ce mai atenţi la costuri.

O astfel de schimbare ar favoriza în principal companiile aeriene low-cost, precum Ryanair, care au de câştigat dintr-o recesiune, în contextul în care oamenii cu bani din ce în ce mai puţini vor opta pentru variante accesibile.

„Este foarte posibil să vedem cum oamenii vor căuta opţiuni mai ieftine sau vor căuta temeinic şi vor verifica fiecare variantă pe care o au pentru a obţine cel mai bun preţ. Mai mult, este posibil ca în viitor să o reducere a duratei unui sejur cu 10%, a declarat Mathias Tillman, CFO Trivago.

Conform Trivago, destinaţiile mediteraneene, acolo unde cazarea e mai puţin costisitoare, rămân deosebit de populare. Grecia şi Spania rămân în top, în timp ce Istambulul a urcat în preferinţe şi a ajuns să fie printre primele cinci cele mai alese destinaţii de turiştii europeni.

Această tendinţă de reducere a costurilor din cauza crizelor care încep să se simtă în buzunarul celor din Europa nu a fost observată doar de Trivago.

Agenţia de turism online eDreams, a cărei platformă oferă zboruri şi pachete de vancaţă low-cost s-a confruntat cu o scădere a veniturilor pe utilizator care variază între 4 şi 80 de euro.

Dana Dunne, CEO-ul eDreams, susţine că tot mai mulţi clienţi aleg să facă călătorii scurte şi să facă rezervări cât mai aproape de momentul plecării.

Companiile aeriene şi firmele de turism vin după o vară extraordinară în care oamenii au scos din buzunare bani grei pentru vacanţe şi călătorii, după doi ani de blocaje şi restricţii cauzate de pandemie.

Cu toate că spirala inflaţionistă loveşte în buzunarele europenilor, marii transportatori susţin că cererea de călătorii rămâne stabilă.

„În ciuda acestor condiţii, oamenii încă preferă să meargă în vacanţe decât să-şi cumpere, de exemplu, un frigder nou”, a declarat Shai Weiss, CEO-ul Virgin Atlantic.

#vacanțe #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.