Îi va auzi Gavrilița? Producătorii de energie din surse regenerabile forțați să intre în faliment: Vom sista producerea

22 Nov. 2022, 14:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Nov. 2022, 14:57 // Actual //  bani.md

Un grup de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice, din Republica Moldova se plânge că în plină criză statul falimentează producătorii locali de energie regenerabilă. Aceștia spun că peste noapte au fost instituite reguli ce au pus în dificultate producătorii. În loc să câștige din investiții, aceștia ajung datori. Potrivit lor, orice tergiversare va agrava și mai mult problema alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova. Producătorii speră să fie auziți de premierul Natalia Gavrilița, care este și președinta Comisiei pentru Situații Excepționale. Despre aceasta au vorbit la o conferință de presă susținută la IPN.

Avocatul Vitalie Malai a declarat că reprezintă un grup de peste 30 de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice.

„Mai mult de 18 luni depunem eforturi pentru a fi auziți și de a găsi soluții.  În ultimul timp apar tot mai multe modificări, iar ultimele duc chiar la falimentul domeniului. Cel mai des  neînțeles este că Republica Moldova are doar două surse de energie ce pot fi utilizate, din păcate însă nu  sunt valorificate, iar cei ce au investit în domeniu sunt blocați.  În prezent, cât de straniu ar fi, toți producătorii au ajuns în pragul falimentului”, a notat apărătorul.

Potrivit lui, astăzi există o putere instalată, deja funcțională, de peste 125 de megawați – ceea ce ar asigura cu energie electrică 10% din necesarul țării. Potențialul este de încă 200 megawați minimum.

„Și sunt persoane care ar dori să investească în această ramură. Dar deciziile din ultima perioadă, mai ales cele adoptate de către Comisia pentru Situații Excepționale, determină și actualii producători să-și stopeze activitatea. S-a creat situația în care producătorii nu obțin mijloace financiare ca urmare a investițiilor făcute, dimpotrivă se aleg cu datorii. De exemplu, cineva a produs energie electrică de o sută de mii de lei, însă îi vine cea de-a doua factură în care el este dator cu o sută și cinzeci de mii de lei. Astfel de exemple sunt practic la toți. Mulți dintre ei sunt cu două milioane și mai mult în minus”, afirmă avocatul, conform IPN.

În opinia sa, totul se întâmplă pentru că s-a creat o practică de a procura energia de la producătorii locali la un tarif de 97 de bani.

„Ne impun mai bine să staționăm decât să activăm. Atunci când în plină criză era clar că energia electrică se va scumpi, în loc să fie create instrumente de garantare pentru economie și prețuri stabile, se introduc reguli noi care duc la majorarea cheltuielilor pentru toți – producători, furnizori, operatori de sistem, iar apoi se vor reflecta în facturile finale”, afirmă Vitalie Malai.

Mai mult, producătorii de energie  din surse regenerabile susțin că autoritățile locale le-au spus că energia produsă de ei nu este calitativă, astfel că aceștia au dec is să o exporte în țări, dar Guvernul a decis să le interzică și exporturile.

Victor Aghinie, administrator firmă că produce energie eoliană, a declarat că activează în domeniu de cinci ani, iar a cum este extrem de greu de menținut afacerea.

„Începând cu luna ianuarie a acestui an, noi am pompat în sistemul energetic 702 mii de kilowați – în ianuarie, februarie, martie. Până în ziua de astăzi, nouă nu ni s-a plătit măcar un bănuț. Dacă scrii o scrisoare la o instituție de stat trebuie o lună să aștepți un răspuns,  astfel ani de zile  se rezolvă o întrebare”, spune producătorul.

Zinaida Plămădeală, reprezentanta unei companii producătoare de energie regenerabilă, a menționat că problemele nu au apărut peste noapte, dar în ultima perioadă acestea s-au acutizat.

„Aceste probleme vin la pachet cu o sumedenie de costuri foarte mari. Riscul să falimentăm afacerea noastră, și nu doar a familiei mele, ci a tuturor producătorilor de energie regenerabilă, este foarte mare. Este riscul să eșueze un domeniu întreg și să ajungem în incapacitate de plată”, a mai spus Zinaida Plămădeală.

Victor Malai a mai spus că, a fost creat un grup de lucru gata să se vadă cu Premierul în această săptămână.

„În caz contrar suntem impuși de situație de săptămîna viitoare să fie sistată producția. Nu înțelegem de ce se de dă prioritate energiei de import, care se procură cu până la 380 euro, iar ceea ce e produs pe loc e ignorat, iar în final aceste sume să fie puse pe seama consumatorilor. Avem soluții, vrem doar să fim auziți”, a conchis Malai.

04 Sept. 2026, 15:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Sept. 2026, 15:31 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, afirmă că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor agroalimentare, din trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire puternică.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, exporturile de produse agroalimentare au coborât în trei ani de la circa 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 550 de milioane de euro. Din trimestrul III al anului 2025 însă, exporturile au revenit pe creștere și au avansat cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

Ioniță spune că agricultura este principalul factor care a stat la baza acestei reveniri.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat expertul.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la semințele oleaginoase, cu peste 200 de milioane de euro, cereale – 90,9 milioane de euro, ulei – 75,5 milioane de euro, fructe – 30,4 milioane de euro și reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

În schimb, exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.

Economistul a atras atenția și asupra structurii exporturilor agricole. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau reprezentate de produse finite și doar 25% de materie primă, în prezent raportul este aproape invers.

Produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de circa 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă a ajuns la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Balanța comercială la produsele agroalimentare începe, de asemenea, să se îmbunătățească. În trimestrul II al anului 2025, calculată în valoare anuală, aceasta ajunsese la un deficit de circa 60 de milioane de euro. Situația s-a ameliorat ulterior, în condițiile în care exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța din 2022, când balanța comercială agroalimentară era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

Situația rămâne mai dificilă în cazul produselor alimentare procesate și băuturilor. Deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 s-a redus la circa 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus economistul.

Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au ajuns la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul de 725 de milioane de euro din 2022.

Și exporturile de cereale și-au revenit. După un nivel de 234 de milioane de euro în 2025, acestea au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului curent.

Totuși, prețurile rămân o problemă. În cazul grâului, prețul mediu de export a coborât de la 5,8 lei/kg în trimestrul III al anului 2022 la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025, după care a crescut ușor la 3,9 lei/kg în trimestrul II din 2026.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat Ioniță.

Pe de altă parte, exporturile de produse alcoolice au scăzut. După ce în 2024 ajunseseră la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul de vermut, în trimestrul II al anului 2026 acestea au coborât la 211 milioane de euro.

Ioniță estimează că, la finalul anului, exporturile de producție agricolă ar putea depăși din nou pragul de 10% din PIB. În trimestrul II al anului 2026, ponderea acestora era de 9,7%, în creștere față de 8,9% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!