Îi va auzi Gavrilița? Producătorii de energie din surse regenerabile forțați să intre în faliment: Vom sista producerea

Un grup de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice, din Republica Moldova se plânge că în plină criză statul falimentează producătorii locali de energie regenerabilă. Aceștia spun că peste noapte au fost instituite reguli ce au pus în dificultate producătorii. În loc să câștige din investiții, aceștia ajung datori. Potrivit lor, orice tergiversare va agrava și mai mult problema alimentării cu energie electrică a Republicii Moldova. Producătorii speră să fie auziți de premierul Natalia Gavrilița, care este și președinta Comisiei pentru Situații Excepționale. Despre aceasta au vorbit la o conferință de presă susținută la IPN.

Avocatul Vitalie Malai a declarat că reprezintă un grup de peste 30 de producători de energie electrică din surse regenerabile, eoliene și fotovoltaice.

„Mai mult de 18 luni depunem eforturi pentru a fi auziți și de a găsi soluții. În ultimul timp apar tot mai multe modificări, iar ultimele duc chiar la falimentul domeniului. Cel mai des neînțeles este că Republica Moldova are doar două surse de energie ce pot fi utilizate, din păcate însă nu sunt valorificate, iar cei ce au investit în domeniu sunt blocați. În prezent, cât de straniu ar fi, toți producătorii au ajuns în pragul falimentului”, a notat apărătorul.

Potrivit lui, astăzi există o putere instalată, deja funcțională, de peste 125 de megawați – ceea ce ar asigura cu energie electrică 10% din necesarul țării. Potențialul este de încă 200 megawați minimum.

„Și sunt persoane care ar dori să investească în această ramură. Dar deciziile din ultima perioadă, mai ales cele adoptate de către Comisia pentru Situații Excepționale, determină și actualii producători să-și stopeze activitatea. S-a creat situația în care producătorii nu obțin mijloace financiare ca urmare a investițiilor făcute, dimpotrivă se aleg cu datorii. De exemplu, cineva a produs energie electrică de o sută de mii de lei, însă îi vine cea de-a doua factură în care el este dator cu o sută și cinzeci de mii de lei. Astfel de exemple sunt practic la toți. Mulți dintre ei sunt cu două milioane și mai mult în minus”, afirmă avocatul, conform IPN.

În opinia sa, totul se întâmplă pentru că s-a creat o practică de a procura energia de la producătorii locali la un tarif de 97 de bani.

„Ne impun mai bine să staționăm decât să activăm. Atunci când în plină criză era clar că energia electrică se va scumpi, în loc să fie create instrumente de garantare pentru economie și prețuri stabile, se introduc reguli noi care duc la majorarea cheltuielilor pentru toți – producători, furnizori, operatori de sistem, iar apoi se vor reflecta în facturile finale”, afirmă Vitalie Malai.

Mai mult, producătorii de energie din surse regenerabile susțin că autoritățile locale le-au spus că energia produsă de ei nu este calitativă, astfel că aceștia au dec is să o exporte în țări, dar Guvernul a decis să le interzică și exporturile.

Victor Aghinie, administrator firmă că produce energie eoliană, a declarat că activează în domeniu de cinci ani, iar a cum este extrem de greu de menținut afacerea.

„Începând cu luna ianuarie a acestui an, noi am pompat în sistemul energetic 702 mii de kilowați – în ianuarie, februarie, martie. Până în ziua de astăzi, nouă nu ni s-a plătit măcar un bănuț. Dacă scrii o scrisoare la o instituție de stat trebuie o lună să aștepți un răspuns, astfel ani de zile se rezolvă o întrebare”, spune producătorul.

Zinaida Plămădeală, reprezentanta unei companii producătoare de energie regenerabilă, a menționat că problemele nu au apărut peste noapte, dar în ultima perioadă acestea s-au acutizat.

„Aceste probleme vin la pachet cu o sumedenie de costuri foarte mari. Riscul să falimentăm afacerea noastră, și nu doar a familiei mele, ci a tuturor producătorilor de energie regenerabilă, este foarte mare. Este riscul să eșueze un domeniu întreg și să ajungem în incapacitate de plată”, a mai spus Zinaida Plămădeală.

Victor Malai a mai spus că, a fost creat un grup de lucru gata să se vadă cu Premierul în această săptămână.

„În caz contrar suntem impuși de situație de săptămîna viitoare să fie sistată producția. Nu înțelegem de ce se de dă prioritate energiei de import, care se procură cu până la 380 euro, iar ceea ce e produs pe loc e ignorat, iar în final aceste sume să fie puse pe seama consumatorilor. Avem soluții, vrem doar să fim auziți”, a conchis Malai.

#producere #faliment #producatori #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.