Cine profită pe urma războiului Rusia-Ucraina: Industria de armament din Europa de Est este în plină expansiune

Industria de armament din Europa de Est produce tunuri, proiectile de artilerie şi alte materiale militare într-un ritm nemaiîntâlnit de la Războiul Rece, în timp ce guvernele din regiune conduc eforturile de a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, scrie Reuters, citat de Ziarul Financiar.

Aliaţii au aprovizionat Kievul cu arme şi echipamente militare de când Rusia şi-a invadat vecinul, la 24 februarie, epuizându-şi propriile stocuri pe parcurs.

Statele Unite şi Marea Britanie au angajat cel mai mult ajutor militar direct pentru Ucraina între 24 ianuarie şi 3 octombrie, arată un tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială, Polonia fiind pe locul trei, iar Republica Cehă pe locul nouă.

În continuare temătoare faţă de Rusia, unele ţări din fostul Pact de la Varşovia consideră că ajutorul acordat Ucrainei este o chestiune de securitate regională.

Dar aproape o duzină de oficiali guvernamentali şi de companii şi analişti care au vorbit cu Reuters au declarat că conflictul prezintă, de asemenea, noi oportunităţi pentru industria de armament din regiune.

„Ţinând cont de realităţile războiului în curs de desfăşurare din Ucraina şi de atitudinea vizibilă a multor ţări care vizează creşterea cheltuielilor în domeniul bugetelor de apărare, există o şansă reală de a intra pe noi pieţe şi de a creşte veniturile din exporturi în anii următori”, a declarat Sebastian Chwalek, directorul general al PGZ din Polonia.

Compania de stat PGZ controlează peste 50 de companii producătoare de arme şi muniţii – de la transportoare blindate la sisteme aeriene fără pilot – şi deţine participaţii în alte zeci de companii.

Acum intenţionează să investească până la 8 miliarde de zloţi (1,8 miliarde de dolari) în următorul deceniu, mai mult decât dublu faţă de obiectivul de dinainte de război, a declarat Chwalek pentru Reuters. Este vorba de noi instalaţii situate mai departe de graniţa cu aliatul Rusiei, Belarus, din motive de securitate, a spus el.

Şi alţi producători îşi măresc capacitatea de producţie şi se grăbesc să angajeze muncitori, au declarat companii şi oficiali guvernamentali din Polonia, Slovacia şi Republica Cehă.

Imediat după atacul Rusiei, unele forţe militare şi producători din Europa de Est au început să îşi golească depozitele de arme şi muniţii din epoca sovietică, cu care ucrainenii erau familiarizaţi, în timp ce Kievul aştepta echipamente la standarde NATO din partea Occidentului.

Pe măsură ce aceste stocuri s-au diminuat, producătorii de arme au accelerat producţia atât de echipamente mai vechi, cât şi de echipamente moderne, pentru a menţine aprovizionarea. Fluxul de arme a ajutat Ucraina să respingă forţele ruse şi să recupereze teritoriu.

Chwalek a declarat că PGZ va produce acum 1.000 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Piorun în 2023 – nu toate pentru Ucraina – faţă de 600 în 2022 şi 300-350 în anii anteriori.

Compania, despre care a spus că a livrat, de asemenea, sisteme de artilerie şi mortiere, obuziere, veste antiglonţ, arme de calibru mic şi muniţie pentru Ucraina, este probabil să depăşească o ţintă de venituri de 6,74 miliarde de zloţi pentru 2022, stabilită înainte de război.

Companiile şi oficialii care au vorbit cu Reuters au refuzat să ofere detalii specifice despre livrările militare către Ucraina, iar unii nu au dorit să fie identificaţi, invocând sensibilităţi de securitate şi comerciale.

„Ţările est-europene sprijină substanţial Ucraina”, a declarat Christoph Trebesch, profesor la Institutul Kiel. „În acelaşi timp, este o oportunitate pentru ele de a-şi dezvolta industria de producţie militară”.

Ucraina a primit arme şi echipamente în valoare de aproape 50 de miliarde de coroane (2,1 miliarde de dolari) de la companii cehe, din care aproximativ 95% au fost livrări comerciale, a declarat pentru Reuters ministrul adjunct al apărării ceh Tomas Kopecny. Exporturile cehe de arme din acest an vor fi cele mai mari din 1989 încoace, a spus el, multe companii din acest sector adăugând locuri de muncă şi capacităţi.

„Pentru industria cehă de apărare, conflictul din Ucraina şi asistenţa pe care o oferă reprezintă în mod clar un impuls pe care nu l-am mai văzut în ultimii 30 de ani”, a declarat Kopecny.

David Hac, directorul executiv al grupului ceh STV, a prezentat pentru Reuters planurile de a adăuga noi linii de producţie pentru muniţia de calibru mic şi a declarat că ia în considerare extinderea capacităţiilor şi pentru muniţie de mare calibru. Pe o piaţă a forţei de muncă restrânsă, compania încearcă să racoleze lucrători din industria auto, în încetinire, a spus el.

Vânzările din domeniul apărării au ajutat grupul cehoslovac, care deţine companii precum Excalibur Army, Tatra Trucks şi Tatra Defence, să îşi dubleze aproape de două ori veniturile din primul semestru faţă de anul precedent, ajungând la 13,8 miliarde de coroane.

Compania îşi măreşte producţia de gloanţe NATO de 155 mm şi de 152 mm de calibru estic şi recondiţionează vehiculele de luptă ale infanteriei şi tancurile T-72 din epoca sovietică, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt Andrej Cirtek.

El a spus că aprovizionarea Ucrainei a fost mai mult decât o afacere bună.

„După ce a început agresiunea rusă, livrările noastre pentru armata ucraineană s-au înmulţit”, a spus Cirtek.

„Majoritatea populaţiei cehe încă îşi aminteşte de vremurile în care ţara noastră a fost ocupată de ruşi înainte de 1990 şi nu vrem să avem trupe ruseşti mai aproape de graniţele noastre”.

#armament #razboi #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.