Qatargate: Primele propuneri de reformă după scandalul de corupție ce a zguduit Parlamentul European

14 Dec. 2022, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2022, 04:30 // Actual //  bani.md

Grupurile din PE s-au întâlnit luni, 12 decembrie, la Strasbourg pentru a discuta despre scandalul de corupție care zguduie legislativul european.

Primele propuneri de reformă au fost formulate de europarlamentara liberală franceză Irène Tolleret: închiderea unei lacune din registrul lobby-ului care le permite europarlamentarilor să nu-și declare contactele cu țări străine, respectiv, adoptarea la nivelul UE a unei legi franceze care stipulează că orice funcționar ales care află despre o infracțiune e obligat s-o raporteze parchetului, în caz contrar fiind considerat automat complice. În plus, Tolleret a afirmat că interferența Qatarului nici măcar nu e cea mai rea – „a Rusiei e cea mai gravă”.

Democraţia europeană este atacată, a susţinut luni preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a declarat ”revoltată şi întristată” în legătură cu scandalul de corupţie în care o eurodeputată greacă a fost arestată de autorităţile belgiene.
”Parlamentul European, dragi colegi, este atacat. Democraţia europeană este atacată. Nimic nu îi opreşte pe inamicii democraţiei, pentru care însăşi existenţa acestui parlament este o ameninţare”, a declarat Metsola în deschiderea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg.

Ea a anunţat că va fi lansată o ”anchetă internă pentru a examina toate faptele legate de Parlamentul European” şi a promis că ”nu va exista nicio impunitate, nimic nu va fi băgat sub preş”, declarându-se convinsă că legislativul european va ieşi mai puternic din această criză.

”Aceşti actori răufăcători, legaţi de ţări terţe autocratice, se pare că au utilizat ONG-uri, sindicate, indivizi, asistenţi şi deputaţi europeni ca arme în scopul supunerii procesului nostru. Planurile lor malefice au eşuat”, a afirmat Roberta Metsola.

”Serviciile noastre, de care sunt incredibil de mândră, lucrează cu autorităţile judiciare şi poliţieneşti naţionale abilitate pentru a dezmembra această presupusă reţea infracţională”, a spus ea.

În acest context, preşedinta PE a anunţat o serie de măsuri. ”Vom lansa un proces de reformă pentru a vedea cine are acces la sediile noastre, cum sunt finanţate aceste organizaţii, ONG-uri şi persoane, ce legături întreţin ele cu ţări terţe, vom cere mai multă transparenţă cu privire la reuniunile cu actori străini”, a promis Roberta Metsola.

Pe de altă parte, preşedinta PE doreşte o mai bună protecţie a avertizorilor de integritate. ”Îi vom proteja pe cei care ne ajută să denunţăm infracţionalitatea şi eu mă voi implica în examinarea sistemelor noastre de denunţ pentru a vedea cum pot fi consolidate ele”, a subliniat ea.

Suspiciunile de corupţie au fost dezvăluite vineri de Parchetul belgian, care a anunţat că un stat din Golf, care potrivit presei belgiene ar fi Qatar, a încercat să influenţeze deciziile economice şi politice ale Parlamentului European.

Judecătorul belgian care investighează cazul a inculpat-o duminică pe eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, vicepreşedintă a Parlamentului European, pentru corupţie, spălare de bani şi participare la un grup infracţional organizat, ea fiind în prezent arestată.

Conform presei belgiene au fost inculpaţi şi reţinuţi pentru aceleaşi delicte partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, consilier în Parlamentul European, un lobbist de la Bruxelles şi fostul eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri, în urma percheziţiilor la domiciliul acestuia fiind găsită o sumă de peste un milion de euro.

Au mai fost inculpate alte două persoane, dar fără a fi reţinute, respectiv tatăl Evei Kaili şi secretarul general al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, Luca Visentini. De asemenea, a fost percheziţionată locuinţa eurodeputatului socialist belgian Marc Tarabella, în timp ce în acelaşi dosar în Italia au fost arestate fiica şi soţia lui Panzeri.

În acest dosar, luni după-amiază au avut loc noi percheziţii, inclusiv una la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, potrivit Parchetului belgian. Potrivit cotidianului belgian Le Soir, perchezişţia a fost efectuată de judecătorul de instrucţie Michel Claise, însoţit de o echipă de anchetatori ai poliţiei judiciare federale belgiene

 

06 Nov. 2026, 13:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Nov. 2026, 13:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.