Qatargate: Primele propuneri de reformă după scandalul de corupție ce a zguduit Parlamentul European

14 Dec. 2022, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2022, 04:30 // Actual //  bani.md

Grupurile din PE s-au întâlnit luni, 12 decembrie, la Strasbourg pentru a discuta despre scandalul de corupție care zguduie legislativul european.

Primele propuneri de reformă au fost formulate de europarlamentara liberală franceză Irène Tolleret: închiderea unei lacune din registrul lobby-ului care le permite europarlamentarilor să nu-și declare contactele cu țări străine, respectiv, adoptarea la nivelul UE a unei legi franceze care stipulează că orice funcționar ales care află despre o infracțiune e obligat s-o raporteze parchetului, în caz contrar fiind considerat automat complice. În plus, Tolleret a afirmat că interferența Qatarului nici măcar nu e cea mai rea – „a Rusiei e cea mai gravă”.

Democraţia europeană este atacată, a susţinut luni preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care s-a declarat ”revoltată şi întristată” în legătură cu scandalul de corupţie în care o eurodeputată greacă a fost arestată de autorităţile belgiene.
”Parlamentul European, dragi colegi, este atacat. Democraţia europeană este atacată. Nimic nu îi opreşte pe inamicii democraţiei, pentru care însăşi existenţa acestui parlament este o ameninţare”, a declarat Metsola în deschiderea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg.

Ea a anunţat că va fi lansată o ”anchetă internă pentru a examina toate faptele legate de Parlamentul European” şi a promis că ”nu va exista nicio impunitate, nimic nu va fi băgat sub preş”, declarându-se convinsă că legislativul european va ieşi mai puternic din această criză.

”Aceşti actori răufăcători, legaţi de ţări terţe autocratice, se pare că au utilizat ONG-uri, sindicate, indivizi, asistenţi şi deputaţi europeni ca arme în scopul supunerii procesului nostru. Planurile lor malefice au eşuat”, a afirmat Roberta Metsola.

”Serviciile noastre, de care sunt incredibil de mândră, lucrează cu autorităţile judiciare şi poliţieneşti naţionale abilitate pentru a dezmembra această presupusă reţea infracţională”, a spus ea.

În acest context, preşedinta PE a anunţat o serie de măsuri. ”Vom lansa un proces de reformă pentru a vedea cine are acces la sediile noastre, cum sunt finanţate aceste organizaţii, ONG-uri şi persoane, ce legături întreţin ele cu ţări terţe, vom cere mai multă transparenţă cu privire la reuniunile cu actori străini”, a promis Roberta Metsola.

Pe de altă parte, preşedinta PE doreşte o mai bună protecţie a avertizorilor de integritate. ”Îi vom proteja pe cei care ne ajută să denunţăm infracţionalitatea şi eu mă voi implica în examinarea sistemelor noastre de denunţ pentru a vedea cum pot fi consolidate ele”, a subliniat ea.

Suspiciunile de corupţie au fost dezvăluite vineri de Parchetul belgian, care a anunţat că un stat din Golf, care potrivit presei belgiene ar fi Qatar, a încercat să influenţeze deciziile economice şi politice ale Parlamentului European.

Judecătorul belgian care investighează cazul a inculpat-o duminică pe eurodeputata socialistă greacă Eva Kaili, vicepreşedintă a Parlamentului European, pentru corupţie, spălare de bani şi participare la un grup infracţional organizat, ea fiind în prezent arestată.

Conform presei belgiene au fost inculpaţi şi reţinuţi pentru aceleaşi delicte partenerul Evei Kaili, Francesco Giorgi, consilier în Parlamentul European, un lobbist de la Bruxelles şi fostul eurodeputat italian Pier Antonio Panzeri, în urma percheziţiilor la domiciliul acestuia fiind găsită o sumă de peste un milion de euro.

Au mai fost inculpate alte două persoane, dar fără a fi reţinute, respectiv tatăl Evei Kaili şi secretarul general al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor, Luca Visentini. De asemenea, a fost percheziţionată locuinţa eurodeputatului socialist belgian Marc Tarabella, în timp ce în acelaşi dosar în Italia au fost arestate fiica şi soţia lui Panzeri.

În acest dosar, luni după-amiază au avut loc noi percheziţii, inclusiv una la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, potrivit Parchetului belgian. Potrivit cotidianului belgian Le Soir, perchezişţia a fost efectuată de judecătorul de instrucţie Michel Claise, însoţit de o echipă de anchetatori ai poliţiei judiciare federale belgiene

 

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 10:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 10:44 // Actual //  Ursu Victor

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți,  își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!