Șoc pe piața agricolă! 810 milioane de lei au fost pulverizați pe câmpurile Moldovei

Republica Moldova a importat, în perioada 1 septembrie 2025 – 15 mai 2026, circa 2.342 de tone de fungicide în valoare de peste 810 milioane de lei, aceasta fiind categoria de produse fitosanitare cu cele mai mari investiții din agricultură, relevă o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

Potrivit studiului, luna martie 2026 a concentrat aproape 40% din întregul volum importat în perioada analizată. Doar într-o singură lună au fost aduse în țară 917 tone de fungicide, în valoare de peste 360 milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 44% din valoarea totală a importurilor.

Economistul explică această evoluție prin pregătirea fermierilor pentru tratamentele de primăvară la vii, livezi și culturile de câmp, în condițiile în care bolile fungice precum mana, făinarea, rapănul sau monilioza necesită aplicarea intensivă a produselor de protecție.

Analiza scoate în evidență și diferențe semnificative de preț între produsele disponibile pe piață. Prețul mediu de import al fungicidelor a fost de 346 lei/kg, însă acesta variază de la doar 17 lei/kg pentru unele produse pe bază de sulf până la peste 7.200 lei/kg pentru fungicide premium de ultimă generație.

În topul importatorilor se află compania Vadalex-Agro, cu importuri de 135,7 milioane de lei și 239 de tone de fungicide. Urmează Diazchim, Veaces-Nova și Agrostoc, primele patru companii controlând împreună aproximativ 44% din valoarea totală a pieței.

Datele arată că România și China domină piața fungicidelor din Republica Moldova, cele două state concentrând 79% din valoarea importurilor. România este lider după valoare, cu 465 milioane de lei și un preț mediu de 615 lei/kg, în timp ce China furnizează în principal produse generice și materii active mai ieftine, la un preț mediu de 277 lei/kg.

Unul dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că fermierii pot reduce semnificativ costurile prin alegerea unor produse alternative cu aceeași substanță activă. În cazul fungicidelor pe bază de tebuconazol, diferențele de preț între produse similare ajung până la 2,6 ori, iar economiile pentru o exploatație de 100 de hectare pot depăși 20.000 de lei la un singur tratament.

Potrivit lui Iurie Rija, în contextul scumpirilor anunțate de marii producători pentru sezonul 2026–2027, optimizarea costurilor cu fungicidele va deveni una dintre principalele metode prin care fermierii își vor putea menține rentabilitatea afacerilor agricole. Analiza arată că, în funcție de produs, diferențele de preț pentru aceeași substanță activă variază între 1,75 și 4,4 ori pe piața moldovenească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fungicide #import #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat