Elon Musk a pierdut coroana miliardarilor. Cine l-a depăşit pe patronul Twitter în topul magnaţilor lumii

14 Dec. 2022, 17:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Dec. 2022, 17:40 // Au Bani //  MD Bani

Bernard Arnault, magnatul francez care se află în spatele companiei de lux LVMH, l-a depăşit marţi pe proprietarul Twitter, Elon Musk, în clasamentul Bloomberg Billionaires Index, fiind pentru prima dată când afaceristul a ajuns în fruntea listei celor mai bogaţi oameni ai lumii.

Arnault, în vârstă de 73 de ani, este de mult timp un pilon în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, dar, spre deosebire de Musk şi de alţi miliardari îndrăzneţi, afaceristul francez apare rar în public şi nu este activ pe reţelele de socializare, scrie ZF.

Deşi Louis Vuitton Moet Hennessy emană extravaganţă, cu 75 de branduri diferite, de la Dom Perignon la Christian Dior şi Tiffany & Co, el a căutat să fie discret într-o ţară în care afişarea ostentativă a bogăţiei nu este privită cu ochi buni.

Bernard Arnault, cu o avere estimată la 170,8 miliarde de dolari, a reuşit să transforme LVMH în cel mai mare conglomerat de bunuri de lux din lume.

LVMH rămâne cea mai prestigioasă platformă pentru designerii ambiţioşi care caută să-şi construiască un nume în lumea luxului: Marc Jacobs şi regretatul Virgil Abloh la Louis Vuitton, Raf Simons la Christian Dior, Phoebe Philo la Celine. Cu toţii au insuflat brandurilor de lux o noutate care le-a menţinut relevante pentru consumatorii tineri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În timp ce slăbirea pieţelor a muşcat semnificativ din averea lui Arnault în acest an – scăzând cu aproximativ 7,2 miliarde de dolari în 2022 – el s-a descurcat mai bine decât miliardarii din domeniul tehnologiei care domină lista bogaţilor lumii. Acest lucru se datorează faptului că cererea a rămas rezistentă pentru produsele de înaltă calitate, pe măsură ce criza Covid-19 a scăzut.

LVMH, cu sediul la Paris, a generat vânzări de aproximativ 64 de miliarde de euro (91,7 miliarde de dolari) anul trecut, o revenire bruscă faţă de adâncurile pandemiei din 2020. Arnault şi familia sa deţin aproximativ 48% din acţiunile companiei, cu 64% din drepturile de vot, potrivit raportului anual al gigantului.

Născut în Roubaix, în nordul Franţei, în 1949, Arnault a absolvit şcoala de inginerie de elită Polytechnique. A continuat să lucreze la întreprinderea de familie Ferret Savinel, axată pe construcţii industriale, înainte de a se muta în 1981 în SUA, unde s-a aventurat în domeniul dezvoltării imobiliare.

S-a întors în Franţa şi a făcut o incursiune în domeniul bunurilor de lux în 1984, când a preluat Boussac Saint-Freres, grupul textil falimentar care deţinea o bijuterie: Christian Dior.

Arnault a divizat majoritatea afacerilor companiei şi, în 1989, a folosit câştigul pentru a cumpăra o participaţie de control în LVMH, ale cărei două companii principale, Louis Vuitton şi Moet Hennessy, au fuzionat în 1987.

În următoarele trei decenii, el a transformat LVMH într-un colos al luxului care vinde o paletă largă de produse de top, de la o întreagă gamă de băuturi fine, la articole din piele, ceasuri, bijuterii, parfumuri şi cosmetice prin intermediul a peste 5.500 de magazine din întreaga lume.

LVMH, cu o valoare de piaţă de 365,7 miliarde de euro, a ridicat la începutul acestui an limita de vârstă a directorului său general. Acest lucru i-ar permite lui Arnault să rămână la conducere până la 80 de ani.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!