Elon Musk a pierdut coroana miliardarilor. Cine l-a depăşit pe patronul Twitter în topul magnaţilor lumii

14 Dec. 2022, 17:40
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Dec. 2022, 17:40 // Au Bani //  MD Bani

Bernard Arnault, magnatul francez care se află în spatele companiei de lux LVMH, l-a depăşit marţi pe proprietarul Twitter, Elon Musk, în clasamentul Bloomberg Billionaires Index, fiind pentru prima dată când afaceristul a ajuns în fruntea listei celor mai bogaţi oameni ai lumii.

Arnault, în vârstă de 73 de ani, este de mult timp un pilon în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, dar, spre deosebire de Musk şi de alţi miliardari îndrăzneţi, afaceristul francez apare rar în public şi nu este activ pe reţelele de socializare, scrie ZF.

Deşi Louis Vuitton Moet Hennessy emană extravaganţă, cu 75 de branduri diferite, de la Dom Perignon la Christian Dior şi Tiffany & Co, el a căutat să fie discret într-o ţară în care afişarea ostentativă a bogăţiei nu este privită cu ochi buni.

Bernard Arnault, cu o avere estimată la 170,8 miliarde de dolari, a reuşit să transforme LVMH în cel mai mare conglomerat de bunuri de lux din lume.

LVMH rămâne cea mai prestigioasă platformă pentru designerii ambiţioşi care caută să-şi construiască un nume în lumea luxului: Marc Jacobs şi regretatul Virgil Abloh la Louis Vuitton, Raf Simons la Christian Dior, Phoebe Philo la Celine. Cu toţii au insuflat brandurilor de lux o noutate care le-a menţinut relevante pentru consumatorii tineri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În timp ce slăbirea pieţelor a muşcat semnificativ din averea lui Arnault în acest an – scăzând cu aproximativ 7,2 miliarde de dolari în 2022 – el s-a descurcat mai bine decât miliardarii din domeniul tehnologiei care domină lista bogaţilor lumii. Acest lucru se datorează faptului că cererea a rămas rezistentă pentru produsele de înaltă calitate, pe măsură ce criza Covid-19 a scăzut.

LVMH, cu sediul la Paris, a generat vânzări de aproximativ 64 de miliarde de euro (91,7 miliarde de dolari) anul trecut, o revenire bruscă faţă de adâncurile pandemiei din 2020. Arnault şi familia sa deţin aproximativ 48% din acţiunile companiei, cu 64% din drepturile de vot, potrivit raportului anual al gigantului.

Născut în Roubaix, în nordul Franţei, în 1949, Arnault a absolvit şcoala de inginerie de elită Polytechnique. A continuat să lucreze la întreprinderea de familie Ferret Savinel, axată pe construcţii industriale, înainte de a se muta în 1981 în SUA, unde s-a aventurat în domeniul dezvoltării imobiliare.

S-a întors în Franţa şi a făcut o incursiune în domeniul bunurilor de lux în 1984, când a preluat Boussac Saint-Freres, grupul textil falimentar care deţinea o bijuterie: Christian Dior.

Arnault a divizat majoritatea afacerilor companiei şi, în 1989, a folosit câştigul pentru a cumpăra o participaţie de control în LVMH, ale cărei două companii principale, Louis Vuitton şi Moet Hennessy, au fuzionat în 1987.

În următoarele trei decenii, el a transformat LVMH într-un colos al luxului care vinde o paletă largă de produse de top, de la o întreagă gamă de băuturi fine, la articole din piele, ceasuri, bijuterii, parfumuri şi cosmetice prin intermediul a peste 5.500 de magazine din întreaga lume.

LVMH, cu o valoare de piaţă de 365,7 miliarde de euro, a ridicat la începutul acestui an limita de vârstă a directorului său general. Acest lucru i-ar permite lui Arnault să rămână la conducere până la 80 de ani.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.