Apple rămâne cel mai puternic nume în 2022. Își răsplătește investitorii cu un cadou de 454 de miliarde de dolari

În ultimele luni, Apple Inc. a primit lovitură după lovitură. Se preconizează că tulburările din rândul muncitorilor şi oprirea producţiei la uriaşa fabrică de iPhone a Foxconn Technology Group din centrul Chinei vor face ca Apple să rateze vânzarea a milioane de dispozitive în acest sezon de sărbători, cea mai importantă perioadă a anului pentru companie, relatează Bloomberg.

Cei mai mulţi economişti prezic că o recesiune globală se va instala anul viitor, reducând apetitul consumatorilor pentru dispozitivele scumpe pe care Apple le vinde. Pe măsură ce băncile centrale măresc rapid ratele dobânzilor pentru a pune pe jar inflaţia, acţiunile, în special din domeniul tehnologiei, continuă să scadă substanţial. Apple a pierdut în acest an aproape 800 de miliarde de dolari, adică aproximativ un sfert din valoarea de piaţă.

În acelaşi timp, Apple se află sub un control antitrust din ce în ce mai aspru pentru practicile sale din App Store. În Uniunea Europeană, compania se pregăteşte să permită descărcarea de aplicaţii din alte surse pe iPhone-urile şi iPad-urile sale, pentru a se conforma cerinţelor stricte ale UE care urmează să intre în vigoare în 2024, a relatat Bloomberg News. Această evoluţie ar putea inspira SUA şi alte ţări să urmeze exemplul UE, ameninţând să muşte din veniturile de 23 de miliarde de dolari pe care, potrivit analiştilor, App Store le va genera în actualul an fiscal al companiei, care se încheie în septembrie.

Cu toate acestea, în pofida mănunchiului de veşti proaste, pe piaţa bursieră, la 16 decembrie, Apple depăşeşte cu mult performanţa altor giganţi din domeniul tehnologiei, ale căror acţiuni s-au prăbuşit în 2022. În timp ce Apple a scăzut cu 24%, Meta Platforms Inc. a pierdut 64% din valoare, iar Amazon.com Inc. a scăzut cu 47%.

Explicaţia pentru performanţa Apple începe cu profiturile sale imense. Apple este cea mai valoroasă companie din lume, având o valoare de piaţă de 2.100 de miliarde de dolari, aşa că nu este deloc surprinzător faptul că produce mai mult profit decât orice altă companie din S&P 500. Ceea ce o distinge cu adevărat în ochii investitorilor este modul în care aceste câştiguri sunt folosite mai departe.

În ultimii cinci ani, compania a generat 454 de miliarde de dolari în numerar din operaţiuni. În loc să investească aceste profituri în achiziţii de companii de marcă, Apple a returnat întreg câştigul – la care s-au adăugat şi alte bonusuri – acţionarilor sub formă de răscumpărări de acţiuni şi dividende. Această sumă este mai mare decât valoarea de piaţă a Exxon Mobil Corp sau JPMorgan Chase & Co.

„Apple ar fi putut face toate lucrurile pe care bancherii doreau să le facă – să cumpere Netflix, să cumpere Disney”, spune Kimberly Forrest, fondator şi director de investiţii la Bokeh Capital Partners LLC, o companie de gestionare a activelor care deţine acţiuni Apple. „În schimb, au fost disciplinaţi şi au returnat capitalul acţionarilor, iar pentru asta au fost recompensaţi”.

Aşteptările privind profiturile viitoare ale Apple ajută, de asemenea, la explicarea acţiunilor sale relativ puternice. Deşi estimările privind câştigurile din 2023 pentru sectorul tehnologic au fost în scădere, analiştii de pe Wall Street prevăd o creştere de 2% a profitului Apple. Profitul combinat al companiilor de tehnologie din S&P 500 ar urma să scadă cu aproape 2%, potrivit Bloomberg Intelligence.

Baza de clienţi loiali a Apple este, de asemenea, un element important al succesului companiei. Există peste un miliard de dispozitive iPhone în uz, mulţi clienţi deţinând şi alte produse din familia Apple, inclusiv iPad-uri, computere Mac şi ceasuri. În combinaţie cu un număr tot mai mare de servicii, cum ar fi stocarea în cloud şi aplicaţiile legate de aceste dispozitive, Apple are ceea ce se numeşte o platformă „lipicioasă”.

#brand #valoare #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol