Furt ca în Vestul Sălbatic! Hoții au jefuit trei case de schimb valutar - 3 milioane de lei

Trei milioane de lei au fost furate din trei case de schimb valutar de către 11 persoane cu 11 persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, originari din raionul Leova, anunță un comunicat al Poliției.

Jefuitorii au fost reținuți pentru 72 de ore, după ce ar fi furat mijloacele bănești din trei schimburi valutare.

Gruparea a comis infracțiunile în Vadul lui Vodă, Stăuceni și Leova.

Aceștia acționau noaptea și pătrundeau în locații prin forțarea și deteriorarea ferestrelor și a lacătelor.

În rezultatul celor 14 percheziții de la domiciliile și în mașinile acestora, polițiștii au depistat mai multe obiecte relevante cauzei penale, precum hainele în care bănuiții au comis infracțiunile, răngi metalice și mijloace bănești.

În acest caz a fost pornită o cauză penală pentru furt în proporţii deosebit de mari. Conform legii penale, suspecții riscă închisoare de la 7 la 12 ani.

Opt dintre indivizi nu sunt la prima abatere de la lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#case de schimb #bani #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.