Sfârșitul lui Putin e foarte aproape. Cine complotează contra lui, de fapt

Regimul lui Vladimir Putin se apropie de final, iar elitele rusești sunt din ce în ce mai nemulțumite de situația în care au ajuns. Și, oricât de neașteptat ar părea, primi se vor întoarce contra lui Putin cei care au profitat cel mai mult de regimul lui.

Un politolog rus este de părere că o înfrângere în Ucraina va duce la finalul lui Vladimir Putin la Kremlin. În opinia sa, la finalul acestui război, armata rusă va fi atât de mult afectată de pierderile suferite, încât va avea nevoie de o perioadă îndelungată pentru a-și reveni. Acest lucru va însemna și sfârșitul Rusiei ca mare putere la nivel mondial.

Elitele rusești, fie că este vorba despre cele economice, fie că este vorba despre cele politice, devin din ce în ce mai furioase și nemulțumite de Vladimir Putin. Iar acest lucru ar putea fi un indiciu că regimul său este aproape de final și că ar putea pierde puterea. Politologul rus Boris Kagarlitsky este de părere că Vladimir Putin și-ar putea pierde puterea dacă Rusia pierde războiul din Ucraina. În opinia sa, Rusia trebuie să ajungă la un acord cu Occidentul înainte ca situația economică să nu se degradeze ireversibil.

„Ceea ce trebuie să facă Rusia acum este o înțelegere cu Occidentul, pentru că altfel căderea economică nu va mai putea fi împiedicată. Ei știu cu siguranță că Vladimir Putin nu mai reprezintă un avantaj pentru Rusia, ci o piatră de moară. Elitele rusești sunt foarte îngrijorate de toxicitatea lui Vladimir Putin, de faptul că nu dorește să negocieze, mai ales că pentru că a negocia trebuie să părăsească Ucraina și să accepte înfrângerea”, a declarat politologul rus

Potrivit spuselor sale, în acest moment nu se poate ajunge la nici un acord între Rusia și Occident deoarece Vladimir Putin nu este dispus să accepte o soluție care ar putea duce la finalul regimului său.

„Nu se poate ajunge la nici o înțelegere deoarece Putin nu poate accepta un acord care ar însemna sfârșitul domniei sale. Dar regimul său oricum se apropie de final deoarece elitele sunt nemulțumite de el. Îl apreciau și-l plăceau deoarece el i-a îmbogățit pe toți. Acum a devenit o problemă care îi face să piardă bani foarte mulți. Momentan nu știu cum să scape de el, dar cu siguranță se pregătește ceva”, a mai spus Boris Kagarlitsky.

Armata rusă a suferit pierderi foarte mari

De la începutul conflictului, în februarie anul trecut, armata rusă nu a reușit să cucerească Kievul, iar mai apoi a pierdut teritoriu în apropiere de Harkov și s-a retras din orașul anexat Kherson. Mai multe rapoarte oficiale indică faptul că militarii ruși sunt slab pregătiți și nu au echipament adecvat. Aceștia se confruntă cu probleme de ordin logistic și au moralul căzut.

„Armata rusă de astăzi este o mizerie de soldați nemotivați care se află sub comanda unor ofițeri incompetenți, controlați de generali corupți care ar fura tot ce mișcă dacă ar putea. Acum încearcă să repare situația, dar este prea târziu.

Acest tip de reorganizare ar dura câțiva ani, iar ei pur și simplu nu au acest timp”, a mai spus politologul rus, conform express.co.uk.

Experții militari sunt de părere că pierderile suferite de Rusia în acest an de război sunt atât de mari, încât refacerea armatei va dura foarte mulți ani. Mai ales că nici economia nu mai merge ca înainte. În aceste condiții, Moscova este pe cale să piardă statutul de mare putere globală, această poziție urmând să fie împărțită între Statele Unite și China.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sfirsit #complot #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.