Legea privind dreptul de autor, nefuncțională. Artiștii acuză AGEPI de falimentarea domeniului

Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe este nefuncțională! O spun titularii drepturilor de autor, potrivit cărora legea aprobată anul trecut de Parlament contribuie la falimentarea domeniului și este inadmisibilă într-un stat candidat la eurointegrare. Potrivit titularilor drepturilor de autor, documentul elaborat de AGEPI a creat un vid legislativ care nu face altceva decât să încurajeze pirateria.

Potrivit noii legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, asociațiile de profil urmau să fie avizate de către AGEPI și să obțină statut de organizație de gestiune colectivă, însă până în prezent, niciuna nu a obținut acest aviz. Ceea ce înseamnă că în prezent, orice utilizare a operelor muzicale la radio, TV sau în localurile de agrement nu are nicio acoperire legală. Respectiv, nu are loc nici plata remunerației pentru autori.

„La trei luni de la data intrării în vigoare a noii legi, nicio asociație obștească nu a primit aviz de la AGEPI de a activa ca organizație de gestiune colectivă. Ceea ce înseamnă că domeniul dreptului de autor și a drepturilor conexe este în afara cadrului legal și orice utilizare a operelor muzicale la radio și tv se realizează nelegitim”, a spus președintele Asociației „Copyright”, Liviu Știrbu în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

În același timp, doctorul habilitat în științe tehnice, Eugeniu Turuta, spune că prin crearea unui vid legislativ, este promovată pirateria la nivel de țară, fapt inadmisibil într-un stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Eugeniu Turuta spune că noua lege a fost aprobată în interesul marilor companii care importă echipamente tehnice și care anterior erau obligate să achite o taxă de 3% remunerație compensatorie.

„Legea actuală nu funcționează. Cred că acest lucru s-a făcut în interesul marilor companii care importă echipamente, de la care se încasează remunerația compensatorie. Operele muzicale, clipurile video, cărțile, în mare parte se distribuie prin internet. Cu sau fără permisiunea autorilor, operele sunt plasate pe anumite servere. Când asta se face fără permisiunea autorilor, asta este piraterie. Dar autorii nu sunt în stare să controleze toate descărcările operelor lor de pe internet, de aceea în UE s-a luat decizia de a permite descărcarea operelor fără permisiunea autorilor, dar echipamentele prin intermediul cărora se face acest lucru, ca de exemplu, televizoare, telefoane, să fie taxate la import. Asta înseamnă remunerația compensatorie, care anterior era de 3%, acum e de doar 0,3%” a spus Eugeniu Turuta.

Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe a fost aprobată de Parlament la 28 iulie 2022 și a intrat în vigoare la 10 octombrie 2022. Documentul a fost elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală cu scopul de a oferi „un grad ridicat de protecție autorilor și titularilor de drepturi de autor și conexe”. Reprezentanții AGEPI nu au comentat, deocamdată, acuzațiile aduse autorilor legii.

#falimentare #Rezoomat #drepturi de autor #rlive #Agepi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.