INVESTIGAȚIE// Gambling-ul din Ucraina, acuzat de evaziune fiscală de MILIARDE. SCHEMA e folosită și la noi

Biroul Securitate Economică (BSE) din Ucraina desfășoară o investigație privind evaziunea fiscală a industriei jocurilor de noroc, iar băncile sunt suspectate de complicitate la această infracțiune. Potrivit estimărilor prezentate de publicația Forbes Ucraina, este vorba despre o cifră de afaceri care se ridică la 10-15 miliarde de hrivne pe lună (255 – 380 de milioane de euro). Acest lucru înseamnă că statul ratează impozite în sumă de aproximativ 2 miliarde de hrivne lunar (aproximativ 50 de milioane de euro), scrie Ziarul Național.

Investigația vizează schema de evaziune prin așa-numitul procedeu miscoding. Este vorba despre manipularea codurilor de tranzacție la nivelul băncilor pentru a ascunde proveniența și destinația reală a plăților. Mai multe bănci din Ucraina, inclusiv una de stat, figurează în dosar în calitate de intermediari, pentru că au ignorat problema.

Cum funcționează schema. Elementul principal, pe care îl scot în evidență anchetatorii, este miscoding. „Imaginați-vă că la o casă din supermarket se vând produse din tutun, dar aceasta este înregistrată ca fiind numai pentru vânzarea produselor alimentare”, explică directorul Asociației membrilor sistemelor de plăți EMA Alexandr Karpov.

În cazul gambling-ului, codul dedicat al industriei – MCC 7995, cel mai frecvent este înlocuit cu 7994, care este atribuit jocurilor de calculator. Banca acceptă plata (depunerea) de la un client al industriei jocurilor de noroc. Iar când clientul obține un câștig, instituția financiară îi trimite banii, dar marchează tranzacția prin codul unui alt sector sau îi trece ca pe un transfer de pe card pe card, plata serviciilor de publicitate, etc. ”Care este interesul? Cote diferite ale impozitării”, notează Forbes. Pentru industria jocurilor de noroc în Ucraina se aplică o cotă de 18% din suma câștigurilor. Pentru alte sectoare, impozitele sunt mai mici. „Se poate de câștigat ieftin sume considerabile de bani”, precizează un interlocutor al publicației.

Banca Națională a Ucrainei pregătește o reacție dură

Implicarea conștientă a băncilor în miscoding este greu de demonstrat. Miscodingul apare la nivelul companiei vânzător, care folosește acquiring (intermedierea plăților fără numerar (e-commerce) dintre vânzător și cumpărător). Cazurile ocazionale de încălcare nu reprezintă fraudă, dar cele sistematice deja sunt manipulări și nu pot trece neobservate de bănci, consideră șeful consiliului Asociației Independente a Băncilor din Ucraina, Elena Korobkova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

În prezent, potrivit Forbes, în toate băncile care oferă servicii acquiring în segmentul e-commerce se desfășoară controale inopinate ale Băncii Naționale a Ucrainei (BNU). Și chiar dacă legislația țării vecine nu prevede responsabilitate pentru miscoding, BNU poate aplica o serie de măsuri – de la avertismente în scris, până la suspendarea sau chiar retragerea licențelor. Sursele Forbes spun că Banca centrală din țara vecină pregătește o reacție la situația depistată și că această reacție va fi dură.

Miscodingul, la el acasă în Republica Moldova

Miscodingul este folosit și în Republica Moldova, doar că la noi motivele sunt diferite, nu și consecințele – statul ratează impozite de milioane. De la începutul anului 2021, când autoritățile au intensificat lupta cu casele de pariuri ce nu dețin autorizație de activitate în R. Moldova, băncile comerciale au început să respingă tranzacțiile prin codul MCC 7995. Cu toate acestea, operatorii nelegali de gambling au recurs la falsificări și manipulări.

„După ce majoritatea instituțiilor bancare din Republica Moldova au aplicat metoda blocării tranzacțiilor aferente procesului de organizare și desfășurare a jocurilor de noroc neautorizate, după „Codul de categorie de comerciant”, în speță MCC 7995 (Betting, including lottery tickets, casino gaming chips, off-track betting and wagers at race tracks), în scopul evitării blocării acestora, organizatorii respectivelor jocuri au recurs la înregistrarea sa (sau a afiliaților) sub alt Cod de categorie de comerciant. În această ordine de idei, urmare a monitorizării proceselor și metodelor utilizate de către organizatorii neautorizați, echipele tehnice ale S.A.„Loteria Națională a Moldovei” (LNM) de comun cu cele ale „NGM Company” S.R.L.- partener privat al LNM, au constatat că respectivii au început utilizarea, inclusiv a Codului de categorie de comerciant – MCC 7994 (Video games and arcades). În realitate, scopul real al acestor tranzacții îl reprezintă alimentarea conturilor de joc”, se arată într-un comunicat al Loteriei Naționale a Moldovei.

Compania de stat Loteria Națională a Moldovei, care deține monopolul în domeniul jocurilor de noroc în R. Moldova, a notificat în repetate rânduri companiile internaționale de plăți VISA și Mastercard despre încălcările admise prin substituirea codurilor MCC.

„În comun cu specialiștii de la Loteria Națională a Moldovei, constatăm că operatorii ilegali de jocuri de noroc, în special compania „1xBet”, încalcă obraznic legislația R. Moldova. Pe parcursul anului 2022, au fost documentate numeroase cazuri de manipulae a codurilor de comerciant pentru a primi, ilegal, bani de la jucătorii moldoveni. Și dacă la început era folosit mai mult MCC 7994, ulterior s-a recurs la coduri mult mai „exotice”. De exemplu – de la „Pietre prețioase, metale, ceasuri și bijuterii” (MCC 5094), „servicii educaționale” (MCC 8299) și până la „Asociații civice, sociale și fraternale” (MCC 8641)”, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL Plamen Milanov, directorul NGM Company.

Banca Națională a Moldovei ar trebui să aplice experiența Ucrainei

Partenerul privat al Loteriei Naționale a Moldovei în domeniul loteriilor și pariurilor sportive crede că exemplul Ucrainei, unde Banca Centrală a inițiat controale pentru a preveni evaziunile fiscale, ar trebui aplicat și la noi.

„Statul ratează zeci de milioane de lei, care pleacă în off-shore, prin sistemul bancar al țării și ajung la companii de betting cu rădăcini în Rusia. Ucraina a retras licența pentru 1xBet, acuzată de susținere financiară a agresorului, dar această companie își desfășoară, ilegal, activitatea în Republica Moldova și se folosește de sistemul bancar al țări pentru a atrage bani de la jucătorii moldoveni. Procesul poate fi oprit de Banca Națională și sperăm că autoritatea de reglementare va acorda atenție acestei probleme”, a mai spus Plamen Milanov.

Problema a fost sesizată și de către expertul român din domeniul jocurilor de noroc, Sorin Constantinescu, CEO la Gaming Consulting. „În Republica Moldova există o problemă – autoritățile au interzis reclamele la jocurile de noroc și au explodat pe piață firmele la negru rusești pentru că ei își fac reclamă online și nu poate să-i oprească nimeni. Acestea au niște conexiuni cu băncile și omul cumpără mingi de ping-pong, dar de fapt e suma pe care o depun la jocurile de noroc. Și aceste firme la negru, rusești, care acum sunt în Republica Moldova, fac mai mulți bani decât oficial Loteria Națională pentru că nu poate să se promoveze”, explică Sorin Constantinescu.

Potrivit studiului realizat de ONG Legal Business Monitor, în 2020, companiile ilegale de gambling au atras de la jucătorii moldoveni peste 500 de milioane de lei doar prin sisteme electronice de plăți. Nimeni nu poate spune, însă, ce sume se colectează prin transferuri bancare.

#case pariuri #Gambling #ilegal #evaziune fiscala #schema #miliarde

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.