Dezvăluiri explozive despre Roman Abramovic. Ce-a finanțat în secret fostul patron de la Chelsea

30 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

Roman Abramovici a finanţat în secret preluarea clubului olandez Vitesse Arnhem şi gruparea timp de mai mulţi ani, în perioada în care a deţinut şi Chelsea, conform unor documente văzute de The Guardian şi de Bureau of Investigative Journalism.

Două anchete ale federaţiei de fotbal din Olanda (KNVB) nu au putut releva vreo legătură financiară între Abramovici şi Vitesse Arnhem şi au ajuns la concluzia că oligarhul rus nu a avut nicio influenţă managerială asupra Vitesse. Atât Vitesse, sub proprietarii de atunci, cât şi Chelsea, cu Abramovici proprietar, au negat în mod repetat că oligarhul ar fi fost implicat în finanţarea clubului olandez.

Însă informaţii financiare au ieşit la iveală în fişierele Oligarh, un cache de date scurse care provin de la furnizorul de servicii offshore din Cipru MeritServus. Documentele, văzute de Guardian şi Bureau of Investigative Journalism, par să dezvăluie pentru prima dată cel puţin 117 milioane de euro constând în finanţare secretă de la Abramovici pentru preluarea Vitesse, care a trecut printr-o serie de entităţi înregistrate paradisuri fiscale offshore.

Legăturile cu Chelsea au fost suspectate la momentul preluării clubului, în 2010, care a fost condusă de fostul fotbalist georgian Merab Jordania. El l-a descris pe Abramovici drept prietenul său la conferinţa de presă inaugurală, însă a negat că oligarhul a fost implicat.

Federaţia olandeză a lansat o primă anchetă privind finanţarea preluării cluubului, dar nu a găsit nimic în contradicţie cu regulile sale.

Suspiciunile au continuat după preluarea clubului, Chelsea folosind ca club partener pe Vitesse – care joacă în Eredivisie olandeză –, grupare la care puteau ajunge împrumutaţi jucătorii care nu erau încă pregătiţi pentru cerinţele Premier League. Mulţi jucători de la Chelsea au mers împrumutaţi la Vitesse de-a lungul anilor 2010, inclusiv internaţionalul sârb Nemanja Matici şi actualul star de la Chelsea şi Anglia, Mason Mount, care a jucat pentru Vitesse în sezonul 2017-18.

Alte semne de întrebare au apărut după ce Jordania a plecat în 2013 şi un alt asociat al lui Abramovici, omul de afaceri rus Alexander Chigirinsky, a preluat clubul. Vitesse şi Jordania au dezvăluit în acel moment că Chigirinsky era deja implicat financiar în club, încă de la preluarea din 2010.

În aprilie 2014, Jordania a părut să pretindă că Chelsea a fost implicată, arătând că Vitesse a fost împiedicat să-şi consolideze echipa în încercarea de a câştiga Eredivisie şi de a se califica în Liga Campionilor pentru că “Londra nu a vrut asta”. Ulterior, el şi-a retras comentariile şi a susţinut apoi că acuzaţia nu a fost adevărată.

Dezvăluirile au dus la doua anchetă KNVB, care a concluzionat că „nu există indicii că Chelsea are un cuvânt de spus în politica lui Vitesse”.

În 2017, The Guardian a notat că asociaţii lui Abramovici au fost implicaţi în preluarea Vitesse. La acea vreme, Chelsea a refuzat să comenteze, spunând doar: „Ne bucurăm de o relaţie de lucru strânsă cu Vitesse Arnhem, aşa cum facem cu alte cluburi”.

Regulile UEFA impun cluburilor care joacă unul împotriva celuilalt să aibă proprietari diferiţi, pentru a asigura integritatea competiţiilor”.

Documentele scurse în presă par să arate că Abramovici a finanţat Vitesse cu o serie de împrumuturi în valoare de cel puţin 117 milioane EUR (aproximativ 102,8 milioane £) până la sfârşitul anului 2015.

Abramovici a cumpărat clubul Chelsea în 2003, după ce a devenit miliardar, a cheltuit cu gruparea londoneză două miliarde de lire sterline pentru a finanţa aducerea unor vedete de talie mondială. Abramovici a fost nevoit să vândă Chelsea anul trecut, după ce a fost supus sancţiunilor în urma invadării Ucrainei de către Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală