SUA pregătesc sancțiuni împotriva „persoanelor influente“ din Ungaria

Statele Unite ar putea introduce în curând sancțiuni împotriva „cetățenilor influenți” maghiari pe fondul unei deteriorări semnificative a relațiilor bilaterale și a criticilor la adresa acțiunilor guvernului premierului Viktor Orbán, scrie publicația maghiară 444.hu citând mai multe surse diplomatice.

După cum notează publicația, SUA vrea să dea o lecție guvernului ungar – așa cum s-a întâmplat deja în 2014, când șase cetățeni maghiari au primit interdicție să intre în SUA din cauza acuzațiilor de corupție.

Motivul cel mai probabil al sancțiunilor este deteriorarea semnificativă a relațiilor dintre Statele Unite și Ungaria și atacurile repetate ale reprezentanților autorităților maghiare asupra ambasadorului SUA David Pressman.
De exemplu, Viktor Orbán, în discursul său din februarie, a făcut aluzie la numele de familie al lui Pressman dând de înțeles că Statele Unite au vrut să facă „presiuni”.

Într-un interviu acordat portalului Népszava, Pressman a spus că poziția sa reflectă poziția guvernului american, iar lucrurile neplăcute împotriva lui din mass-media maghiară sunt de fapt atacuri la adresa SUA.

Tot în februarie, ambasadorul american a criticat guvernul ungar, care vorbește despre promovarea păcii, dar continuă să exprime opinii susținute de Putin.

Deși Ungaria s-a alăturat sancțiunilor UE împotriva Rusiei, premierul Viktor Orban face totul pentru a-și confirma reputația de unul dintre cei mai pro-ruși lideri din Europa.

Prim ministrul maghiar Viktor Orban a identificat Statele Unite ca fiind unul dintre ”primii trei adversari” ai partidului său, se arată în informații ale CIA incluse în documentele scurse ale Petagonului, scrie The Washington Post.

Orban a făcut aceste declarații în timpul unei sesiuni de strategie politică din 22 februarie 2023, arată Ambasada SUA la Budapesta.
Comentariul lui Viktor Orban ”constituie o escaladare a nivelului retoricii anti-americane în discursul său”, se arată într-un document prezentat drept ”Actualizare a informațiilor Centrului de operațiuni CIA”.
Liderul populist de dreapta și-a intensificat declarațiile publice anti-americane de când președintele Biden a preluat mandatul, exprimându-și în mod regulat admirația pentru fostul președinte Donald Trump, mai arată The Washington Post.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Publicația americană amintește faptul că, în prima sa postare de pe Twitter, premierul Viktor Orban l-a menționat pe ”bunul său prieten” Donald Trump, înainte de a-l descrie drept singura „speranță de pace” din Ucraina într-o discuție câteva zile mai târziu.

#sanctiuni #Ungaria #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.