În timp ce statele UE se luptă să scape de dependenţa de energia rusească, Ungaria îşi întăreşte relaţiile cu Rusia

13 Apr. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Apr. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Ungaria a încheiat noi acorduri cu Rusia care vor garanta aprovizio­narea neîntreruptă a ţării cu gaze şi petrol în perioada următoare şi a reîn­noit un acord de finanţare pri­vind centrala sa nucleară de la Paks cu ruşii cu ocazia unei vizite a minis­trului ungar al afacerilor externe şi comerţului la Moscova, evidenţiind încă o dată diferenţa de poziţie dintre Budapesta şi UE cu privire la inva­darea Ucrainei de către Rusia.

Peter Szijjarto, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului, a de­clarat că în pofida reacţiilor pe care vizita sa în Moscova le va stârni din partea „mainstream-ului liberal in­ter­naţional“ şi opoziţiei locale, coope­rarea cu Rusia va rămâne cheie pentru securitatea energetică a Un­gariei atâta timp cât aprovizionarea cu energie este o problemă fizică şi nu una politică sau ideologică, potrivit Daily News Hungary.

Deşi Europa este „mândră că a trecut de iarnă“, un raport recent al Agenţiei Internaţionale pentru Ener­gie arată că securitatea aprovizionării cu energie va fi vitală în următorul sezon de încălzire, a arătat Szijjarto în urma unei întâlniri cu Alexander Novak, vicepremierul Rusiei respon­sabil cu energia, şi Alexei Likhachev, CEO al Rosatom.

Oficialul a argumentat că nu e­xistă garanţii că iarna viitoare va fi la fel de blândă precum cea trecută, a­pro­­vi­zionarea neîntreruptă cu gaze a Un­gariei fiind astfel crucială. Szijjarto a salutat astfel prelungirea opţiunii ca Ungaria să-şi crească, în caz de nevoie, importurile de gaze ruseşti dincolo de volumul specificat în acordurile pe termen lung înche­iate cu Rusia.

Un al doilea acord prelungeşte opţiunea Ungariei de a amâna plata gazelor peste un prag de 150 de euro.

Ungaria primeşte 80-85% din ga­zele sale din Rusia. În timp ce ţări­le din vestul Europei fac eforturi seri­oase pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, Ungaria a primit 4,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an din Rusia în cadrul unui acord pe 15 ani semnat în 2021, scrie Euractiv.

Gazele sunt transportate în prin­cipal prin gazoductul TurkStream, care îi permite Rusiei să ocolească Ucraina pentru a livra gaze către sudul Europei.

Ungaria şi Rusia nu au dezvăluit volumul posibil suplimentar de gaze care ar putea fi livrat de Moscova în acest an.

Acordul în domeniul gazelor vine chiar în condiţiile în care Ungaria plăteşte cel mai mult pentru gazele ruseşti din rândul ţărilor UE. La sfârşitul anului trecut, a existat o lună în care preţul mediu pentru gazele ruseşti a fost mai mult de dublul preţului mediu al gazelor importate din alte ţări.

Szijjarto a anunţat de asemenea că grupul local MOL va plăti tarifele de tranzit direct către operatorul ucrainean Ukrtransnafta pentru livrările de ţilei pe care le primeşte prin conducta Druzhba. În 2022, aproximativ 80% din importurile de ţiţei ale Ungariei au provenit din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Potrivit oficialului ungar, gigantul rus de stat din domeniul energiei nucleare Rosatom a fost de asemenea de acord să modifice un contract încheiat în 2014 pentru extinderea centralei nucleare Paks a Ungariei.
Contractele de construcţie şi finanţare pentru proiectul îndelung amânat vor fi modificate şi înaintate Comisiei Europene pentru aprobare, a precizat Szijjarto, fără a oferi detalii suplimentare.

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.