Germania s-a rupt de Putin. Berlinul are o altă problemă și nu poate conduce Europa

21 Apr. 2023, 07:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Apr. 2023, 07:54 // Actual //  bani.md

La sfârșitul lunii februarie 2022, cancelarul german Olaf Scholz s-a prezentat în fața parlamentului țării sale și a declarat că Germania va întreprinde un plan ”Zeitenwende”, sau un punct de cotitură epocal care să rupă Berlinul de dependența de regimul lui Putin și să modernizeze armata.

Programul de înarmare al țării de 100 de miliarde de euro planificat nu merge așa cum trebuie, iar Germania nu poate conduce Europa dacă nu devine și o putere militară.
Războiul din Ucraina, a declarat Scholz, a cerut Berlinului să-și regândească rolul în lume – și în special, aversiunea față de folosirea forței, înrădăcinată în sentimentul de vinovăție al țării față de trecutul său nazist, potrivit Foreign Affairs.

El a susținut că țara sa are obligația de a apăra democrația. Și a promis că Germania, puterea economică dominantă a Europei, va deveni acum o adevărată forță geopolitică. În ciuda angajamentelor sale, armata germană rămâne subfinanțată. Și deși Berlinul este unul dintre cei mai aprigi susținători ai Ucrainei, lentoarea Germaniei de a înarma Ucraina și planul de a izola Rusia i-au atins credibilitatea.

Dar Zeitenwende ar putea în cele din urmă să facă din Berlin un partener mai bun pentru Washington, unul care poate ajuta la garantarea securității europene, chiar dacă aceasta continuă să se ferească de conducerea primară. Într-adevăr, războiul a împins deja, fără îndoială, Germania din zona de confort. Berlinul, de exemplu, își reproșează infrastructura energetică după ce a fost ani de zile dependent de Rusia și acum devine o putere de energie verde.

În Uniunea Europeană, niciun stat nu poate egala puterea Germaniei. Este cea mai populată țară din bloc, cu aproximativ 15 milioane de locuitori mai mulți decât Franța. De aceea, atât de mult din Europa, în special statele din estul UE, au fost bucuroși să audă despre planurile lui Scholz pentru un Berlin mai asertiv la nivel global. Ar însemna că greutatea militară a Germaniei va fi în sfârșit proporțională cu greutatea sa economică.
Dar în cele 14 luni de când a vorbit Scholz, este evident că efortul a rămas scurt. Ca parte a discursului său, de exemplu, Scholz s-a angajat să creeze un fond special de 100 de miliarde de dolari pentru armata germană, menit să o ajute să se modernizeze după ani de neglijare.

Dar când Eva Högl, comisarul parlamentar pentru forțele armate, a prezentat raportul anual al comisiei pentru 2022 la mijlocul lunii martie, ea a spus că nici un euro din fond nu a ajuns efectiv la soldații germani. Datorită inerției birocratice și a traumei persistente asupra rolului Germaniei în Al Doilea Război Mondial, doar o treime din aceasta a fost alocată proiectelor. Banii vor fi plătiți doar când vor fi îndeplinite comenzile pentru avioane de luptă F-35 și elicoptere Chinook, pe care le va lua de la SUA, ceea ce va dura.
Scholz a promis că Germania va cheltui echivalentul a cel puțin două procente din PIB-ul său pe armată, dar nu a atins încă această țintă. Bundeswehr poate avea, de asemenea, dificultăți să strângă 30.000 de soldați pentru NATO într-o stare de pregătire continuă și ridicată până în 2025, așa cum a promis Scholz Germaniei.

O parte din motivul pentru care Germania rămâne în urmă este că este încă foarte dependentă de Statele Unite. Dar planul Zeitenwende al lui Scholz a făcut puțin pentru a ajuta Germania să ducă continentul să-și consolideze capacitățile militare convenționale. Într-adevăr, nu a ajutat deloc Berlinul să conducă Europa.

Multe state europene ezită în mod similar să urmeze pe deplin Berlinul și dintr-un motiv de înțeles: Germania a renunțat adesea la partenerii săi prin promovarea propriilor interese sub pretextul de a face ceea ce este mai bine pentru UE. Până când Germania nu va deveni o forță militară, ea nu va putea conduce Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Apr. 2025, 18:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Apr. 2025, 18:01 // Actual //  Ursu Victor

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!