Germania s-a rupt de Putin. Berlinul are o altă problemă și nu poate conduce Europa

21 Apr. 2023, 07:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Apr. 2023, 07:54 // Actual //  bani.md

La sfârșitul lunii februarie 2022, cancelarul german Olaf Scholz s-a prezentat în fața parlamentului țării sale și a declarat că Germania va întreprinde un plan ”Zeitenwende”, sau un punct de cotitură epocal care să rupă Berlinul de dependența de regimul lui Putin și să modernizeze armata.

Programul de înarmare al țării de 100 de miliarde de euro planificat nu merge așa cum trebuie, iar Germania nu poate conduce Europa dacă nu devine și o putere militară.
Războiul din Ucraina, a declarat Scholz, a cerut Berlinului să-și regândească rolul în lume – și în special, aversiunea față de folosirea forței, înrădăcinată în sentimentul de vinovăție al țării față de trecutul său nazist, potrivit Foreign Affairs.

El a susținut că țara sa are obligația de a apăra democrația. Și a promis că Germania, puterea economică dominantă a Europei, va deveni acum o adevărată forță geopolitică. În ciuda angajamentelor sale, armata germană rămâne subfinanțată. Și deși Berlinul este unul dintre cei mai aprigi susținători ai Ucrainei, lentoarea Germaniei de a înarma Ucraina și planul de a izola Rusia i-au atins credibilitatea.

Dar Zeitenwende ar putea în cele din urmă să facă din Berlin un partener mai bun pentru Washington, unul care poate ajuta la garantarea securității europene, chiar dacă aceasta continuă să se ferească de conducerea primară. Într-adevăr, războiul a împins deja, fără îndoială, Germania din zona de confort. Berlinul, de exemplu, își reproșează infrastructura energetică după ce a fost ani de zile dependent de Rusia și acum devine o putere de energie verde.

În Uniunea Europeană, niciun stat nu poate egala puterea Germaniei. Este cea mai populată țară din bloc, cu aproximativ 15 milioane de locuitori mai mulți decât Franța. De aceea, atât de mult din Europa, în special statele din estul UE, au fost bucuroși să audă despre planurile lui Scholz pentru un Berlin mai asertiv la nivel global. Ar însemna că greutatea militară a Germaniei va fi în sfârșit proporțională cu greutatea sa economică.
Dar în cele 14 luni de când a vorbit Scholz, este evident că efortul a rămas scurt. Ca parte a discursului său, de exemplu, Scholz s-a angajat să creeze un fond special de 100 de miliarde de dolari pentru armata germană, menit să o ajute să se modernizeze după ani de neglijare.

Dar când Eva Högl, comisarul parlamentar pentru forțele armate, a prezentat raportul anual al comisiei pentru 2022 la mijlocul lunii martie, ea a spus că nici un euro din fond nu a ajuns efectiv la soldații germani. Datorită inerției birocratice și a traumei persistente asupra rolului Germaniei în Al Doilea Război Mondial, doar o treime din aceasta a fost alocată proiectelor. Banii vor fi plătiți doar când vor fi îndeplinite comenzile pentru avioane de luptă F-35 și elicoptere Chinook, pe care le va lua de la SUA, ceea ce va dura.
Scholz a promis că Germania va cheltui echivalentul a cel puțin două procente din PIB-ul său pe armată, dar nu a atins încă această țintă. Bundeswehr poate avea, de asemenea, dificultăți să strângă 30.000 de soldați pentru NATO într-o stare de pregătire continuă și ridicată până în 2025, așa cum a promis Scholz Germaniei.

O parte din motivul pentru care Germania rămâne în urmă este că este încă foarte dependentă de Statele Unite. Dar planul Zeitenwende al lui Scholz a făcut puțin pentru a ajuta Germania să ducă continentul să-și consolideze capacitățile militare convenționale. Într-adevăr, nu a ajutat deloc Berlinul să conducă Europa.

Multe state europene ezită în mod similar să urmeze pe deplin Berlinul și dintr-un motiv de înțeles: Germania a renunțat adesea la partenerii săi prin promovarea propriilor interese sub pretextul de a face ceea ce este mai bine pentru UE. Până când Germania nu va deveni o forță militară, ea nu va putea conduce Europa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.